Bucovina, "plai cu flori” - văzută din Forest Coaster

Când spui roşu de Humor, albastru de Voroneţ, verde de Suceviţa sau galben de Moldoviţa, te gândeşti inevitabil la Bucovina. „Ţara Fagilor”, cum este cunoscută din vechime, rămâne unul dintre cele mai fascinante şi autentice ţinuturi carpatine - o regiune în care istoria, natura şi arta se împletesc firesc.

Bucovina impresionează prin diversitatea reliefului - de la munţi şi păduri întinse până la văi line şi sate care păstrează arhitectura tradiţională -, dar şi prin patrimoniul spiritual unic în lume, capodopere ale artei secolelor al XV-lea - al XVI-lea. Opt dintre aceste biserici sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO, mărturisind rafinamentul artistic şi credinţa domnitorilor Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu.

• Mănăstirile Bucovinei, tezaur de credinţă şi artă

Printre cele mai valoroase atracţii ale regiunii se numără mănăstirile Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Putna, Bogdana şi Pătrăuţi, bijuterii arhitecturale ce păstrează identitatea spirituală a Moldovei medievale.

Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, este emblema Bucovinei, faimoasă pentru „albastrul de Voroneţ” - o nuanţă unică, neatinsă de timp. Suceviţa, ridicată în secolul al XVI-lea, impresionează prin tonurile de verde ale frescelor exterioare şi prin zidurile sale fortificate. Moldoviţa, ctitorită de Petru Rareş, se remarcă prin pictura în galben-auriu şi celebra scenă a Asediului Constantinopolului.

Putna, numită şi „Ierusalimul neamului românesc”, este locul unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare - loc de pelerinaj şi simbol al credinţei. Bogdana, cea mai veche biserică de piatră din Moldova, adăposteşte necropola primilor voievozi, iar Pătrăuţi, inclusă în UNESCO, păstrează fresca Cavalerilor Apocalipsului, una dintre cele mai enigmatice imagini ale artei medievale româneşti.

• Muzee şi meşteşuguri care dau viaţă tradiţiei

În comuna Vama, Muzeul Oului Încondeiat adăposteşte peste 18.000 de exponate din ţara noastră şi din alte zeci de ţări. Fondat de artista Letiţia Orşivschi, muzeul este un veritabil templu al migalei populare, unde cel mai mic ou decorat - un ou de melc - a devenit simbol al răbdării şi al perfecţiunii bucovinene.

La Marginea, meşterii continuă tradiţia ceramicii negre, realizată manual şi arsă în cuptoare fără oxigen, tehnică ce oferă acea culoare profundă, unică. Fiecare vas poartă urmele unui meşteşug transmis cu grijă din generaţie în generaţie.

În Siret, Muzeul Radioului reuneşte aparate din toate epocile - de la modelele interbelice până la cele din anii "80 -, într-o colecţie dedicată evoluţiei sunetului şi pasiunii pentru comunicare. Tot aici, Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina, aflat sub egida Muzeului Naţional al Bucovinei, păstrează vie memoria unei comunităţi cândva înfloritoare, prin fotografii, mărturii şi documente de arhivă.

Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina, aflat sub egida Muzeului Naţional al Bucovinei, acest spaţiu dedicat memoriei colective se află în Siret, oraş care a fost cândva un important centru al comunităţii evreieşti. Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina oferă o perspectivă documentată şi emoţionantă asupra suferinţelor îndurate de populaţia evreiască din regiune, prin fotografii, mărturii şi documente de arhivă.

• Călătorie în ritmul vremurilor de altădată

Mocăniţa de la Moldoviţa oferă turiştilor o experienţă autentică, în ritmul lent al roţilor de tren. Locomotiva cu abur şi vagoanele restaurate străbat peisaje spectaculoase, amintind de Bucovina rurală, în care timpul se măsura în linişte şi fum de lemn ars.

• Aventura din inima Bucovinei - Ariniş, tiroliana şi Forest Coaster

La Gura Humorului, Parcul Ariniş se întinde pe 15 hectare şi oferă vizitatorilor piscină acoperită, terenuri de sport, patinoar şi lac de agrement. Aici se află Mega Tiroliana Bucovina, cu o lungime de 2,2 kilometri, considerată cea mai lungă din România şi Europa. Traseul porneşte din zona pârtiei Şoimul, traversează râul Moldova şi oferă o privelişte spectaculoasă asupra oraşului.

La câţiva paşi, pe strada Pârtiei, Forest Coaster Voroneţ adaugă adrenalină printr-o cursă printre brazi, o activitate potrivită pentru toate vârstele. Împreună, aceste atracţii fac din Gura Humorului un centru al turismului activ din Bucovina.

• Unităţi de cazare care dau formă ospitalităţii bucovinene

De la hoteluri moderne la pensiuni tradiţionale, Bucovina oferă o paletă completă de experienţe pentru orice tip de turist.

În Gura Humorului, Hotelul Best Western Bucovina (4 stele) se impune prin confort, centru SPA şi restaurant cu specific local, fiind un reper al turismului de calitate. În apropiere, complexul Voroneţ Blue (4 stele) atrage prin atmosfera elegantă, priveliştea spre mănăstirea Voroneţ şi zona de relaxare. Casa Elena Resort (4 stele) completează tabloul prin amplasarea pitorească şi atenţia la detalii, ideală pentru turiştii care caută linişte şi peisaje montane.

Pentru iubitorii de tradiţie, La Conac în Bucovina (4 stele) oferă eleganţă rustică şi gastronomie autentică, iar Complexul La Roata (4 stele) reconstituie spiritul satului bucovinean prin case din lemn vechi, transformate în spaţii de cazare confortabile.

Hotelul Sentir (3 stele) propune o viziune contemporană, cu design minimalist şi facilităţi wellness, în timp ce Hotelul Dukat (4 stele) aduce un plus de rafinament şi servicii premium, potrivite atât pentru vacanţe, cât şi pentru evenimente corporate.

Prin diversitatea şi calitatea ofertelor, aceste unităţi confirmă reputaţia Bucovinei ca destinaţie în care ospitalitatea devine parte din identitatea locului.

• Turismul bucovinean în cifre

Judeţul Suceava are aproape 1.000 de structuri de cazare cu peste 18.000 de locuri. În iulie 2025 au fost înregistrate 59.439 de sosiri, cu 7,9% mai puţine decât anul trecut, dar în creştere faţă de luna anterioară, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava.

Cei mai mulţi turişti au ales zona montană (57,8%), iar 88,4% au fost români. Cele mai multe sosiri străine provin din Ucraina, Spania, Germania, Polonia şi Italia.

Aşadar, există turişti în zonă - şi români, şi străini -, dar problema principală a Bucovinei nu ţine neapărat de lipsa interesului, ci de distanţă şi de infrastructură, subliniază reprezentanţii industriei hoteliere din regiune, care apreciază că zona respectivă a rămas, într-un fel, izolată.

„Odată cu finalizarea autostrăzii, sperăm să putem câştiga atât în cantitate, cât şi în calitate, având acces direct la piaţa Bucureştiului. Dacă timpul de parcurs scade la patru ore, deja Bucovina devine o opţiune reală în competiţia cu Valea Prahovei”, a declarat Edward Flutur, administorul unora dintre unităţile hoteliere din Gura Humorului. El a remarcat şi nevoia de promovare inteligentă a regiunii, dincolo de clişee: „Bucovina nu înseamnă doar ciorbă de hribi şi Voroneţ, ci o întreagă lume care merită descoperită”.

„Dacă ne referim la turiştii din România, da, şi infrastructura contează”, a evidenţiat Alexandra Arsene, preşedintele general al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Potrivit acesteia, turistul român tipic este „un turist de weekend”, care preferă destinaţiile apropiate, accesibile rapid cu maşina: „Românul nu consideră neapărat că vacanţa în România e o vacanţă. Puţini sunt cei care îşi consumă zilele libere pentru o destinaţie internă. Când drumul durează cinci sau şase ore, mai ales dacă ai copii mici în maşină, devine complicat să alegi o locaţie aflată la distanţă mare pentru o singură noapte sau pentru două nopţi”.

Reprezentantul ANAT a menţionat că introducerea cursei aeriene directe Bucureşti-Suceava reprezintă o soluţie concretă pentru stimularea fluxului turistic spre nordul ţării: „Este o iniţiativă foarte bună şi noi îi susţinem pe cei de la AnimaWings pentru că au această intenţie de a reconecta România, de a lega Bucureştiul de toate regiunile ţării, la tarife accesibile”.

• Tradiţie, natură şi ospitalitate într-o experienţă autentică bucovineană

Bucovina rămâne un tărâm al autenticităţii, unde patrimoniul spiritual se întâlneşte cu turismul modern. Cu infrastructura în dezvoltare şi iniţiative tot mai curajoase de promovare, regiunea îşi consolidează locul pe harta destinaţiilor care oferă mai mult decât o vacanţă, oferă o experienţă de suflet.