Cabinetul Mureşan, în faţa votului de învestitură

Premierul desemnat Siegfried Mureşan se va afla împreună cu echipa sa de miniştri astăzi în plenul Parlamentului unde va prezenta programul de guvernare şi va solicitat senatorilor şi deputaţilor votul de învestitură. Potrivit Constituţiei, este necesar ca formula de guvern prezentată de Siegfried Mureşan să primească jumătate plus unu din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, adică 233 de voturi pentru, din 465 de parlamentari. Potrivit declaraţiilor făcute ieri de Csoma Botond, liderul deputaţilor UDMR, aseară coaliţia PNL-USR-UDMR nu beneficia de numărul de voturi necesare învestirii guvernului Mureşan. Acelaşi lucru reiese şi din spusele premierului desemnat Siegfried Mureşan care anunţa ieri dimineaţă că ar mai avea nevoie de 33-40 de voturi pentru a trece de Parlament.

Cert este că astăzi vom asista la o şedinţă fierbinte a Parlamentului aşa cum a fost şi ieri, în comisiile de specialitate, în cea de-a doua zi în care au fost audiaţi miniştrii propuşi de Siegfried Mureşan, unii dintre ei fiind avizaţi favorabil, în timp ce majoritatea au primit aviz negativ.

Printre cei avizaţi favorabil ieri se numără şi Mircea Abrudean, preşedintele Senatului, candidat pentru funcţia de ministru de interne în Cabinetul Mureşan. Printre priorităţile lui Mircea Abrudean pentru Ministerul de Interne se numără securizarea frontierelor, protejarea cetăţenilor, consolidarea capacităţii României de a răspunde noilor ameninţări de securitate, combaterea violenţei domestice şi a femicidului, dar şi combaterea traficului de droguri.

Mircea Abrudean a spus: „MAI este parte a arhitecturii naţionale de securitate a României, iar instituţiile sale trebuie să fie pregătite pentru riscuri care au evoluat profund în ultimii ani. Criminalitatea transfrontalieră, ameninţările hibride şi riscurile asupra infrastructurii critice pot trece foarte repede din zona ordinii publice în cea a securităţii naţionale. Iar schimbarea mediului de securitate la Marea Neagră impune inclusiv dezvoltarea capacităţilor de supraveghere a frontierei maritime şi a infrastructurii critice. În acelaşi timp, securitatea începe cu protecţia oamenilor. Îmi doresc un stat care îşi protejează cetăţenii atunci când aceştia au nevoie de el. Trebuie să reconstruim încrederea în Poliţia Română şi să punem protecţia vieţii şi siguranţa cetăţeanului în centrul activităţii MAI”.

Al doilea ministru avizat favorabil a fost Dragoş Pîslaru, candidat pentru funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pe care o deţine şi în prezent. În faţa comisiilor de specialitate, Dragoş Pîslaru a declarat că, în ultimele 12 luni, România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene (8 miliarde din fonduri de coeziune şi 2,5 miliarde din PNRR), ceea ce reprezintă o premieră.

Raluca Turcan, propusă ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, a primit negativ din partea membrilor comisiilor parlamentare de specialitate. Audierea sa a fost marcată de mai multe incidente printre care şi faptul că i-a fost oprit microfonul exact atunci când prezenta propunerea pentru pensiile de serviciu.

„Aţi depăşit deja cu 6 minute timpul convenit iniţial (...) Mulţumesc, aţi vorbit foarte frumos, foarte bine, suntem convinşi că toate lucrurile astea recurente pe care le aduceţi din 4 în 4 ani se vor rezolva tot cu o decizie de neconstituţionalitate la CCR”, i-a transmis preşedintele de şedinţă, Adrian Solomon, de la PSD.

Referitor la pensiile de serviciu, Turcan a spus: „În materie de pensii de serviciu, există o anomalie care nu este prezentă în alte ţări: să avem persoane la vârstă ideală pentru piaţa muncii care se pensionează şi în secunda doi se reangajează (..) De aceea, legea pe care o avem în Parlament, de aşezare a compatibilităţii între pensia de serviciu şi salariu, este o obligaţie la care vă chem să marşăm cu toţii, pentru că aduce un plus la bugetul statului de 1,5 miliarde de lei”.

Printre măsurile anunţate de Raluca Turcan se mai numără eliminarea supraimpozitării contractelor part-time în domeniile sănătăţii, educaţiei, al familiilor cu copii şi în cazul tinerilor NEETS.

Aviz negativ a primit şi Oana Gheorghiu, propusă pentru funcţia de ministru al Sănătăţii. Acest lucru a atras şi o reacţie din partea premierului desemnat, Siegfried Mureşan: „Oana Gheorghiu, care a construit un spital de la zero, pornind de la un buget de zero lei, a primit aviz negativ ca ministru al Sănătăţii de la pesediştii care nu au construit niciun spital, deşi au avut tot bugetul ţării pe mână”. Acesta a continuat şi a menţionat că este vorba de „un vot de respingere a competenţei şi a valorilor”.

Audierea actualului vicepremier însărcinat cu reformarea companiilor de stat a fost una tensionată, deoarece foştii miniştri ai Sănătăţii, social-democraţii Alexandru Rafila şi Alexandru Rogobete au acuzat-o că nu este competentă pentru această funcţie pe care domnia sa ar compara-o cu conducerea unei organizaţii neguvernamentale.

Oana Gheorghiu a fost chiar întreruptă de mai multe ori când răspundea la întrebări de către reprezentanţii PSD.

Una dintre propuneri care a fost avizată, suprinzător, favorabil, este Oana Ţoiu, candidată pentru funcţia de ministru al Afacerilor Externe. Ţoiu, aflată de mai bine de un an şi trei luni în funcţia de ministru de Externe în cabinetul Bolojan, a spus la audieri că îşi propune „o continuare” a direcţiei pe care a imprimat-o deja.

„Obiectivele noastre principale sunt foarte clare: întărirea securităţii şi siguranţa cetăţenilor români reprezintă obiectivele noastre principale ţinând cont că suntem statul din UE care are cea mai lungă graniţă cu războiul (din Ucraina, n.red.)”, a afirmat ea.

Conform ministrului propus de USR, România se va concentra pe întărirea parteneriatului cu SUA „care se bazează pe doi piloni, securitatea şi investiţiile”.

Oana Ţoiu le-a mai spus parlamentarilor că România are „puterea şi dreptul” să facă parte din orice negociere internaţională. „În ceea ce priveşte componenta de reprezentare, vreau să spun un principiu foarte important care trebuie să fie un imperativ pentru politica externă a României, anume capacitatea, dreptul şi puterea pe care le-a obţinut România ca în orice negociere internaţională să urmărească interesul naţional (...) România şi-a câştigat dreptul de la a sta la masa oricărei negocieri”, a afirmat aceasta.

Conform ministrului propus la Externe, instituţia are nevoie de întăriri atât pe partea de personal cât şi cu fonduri de la bugetul de stat. Ţoiu a indicat că „avem 35% din personal neocupat pentru serviciul exterior” şi că „până azi au fost cheltuit deja 99% din fondurile alocate resurselor umane” în minister.

Social-democratul Florin Manole a întrebat-o pe Oana Ţoiu dacă este justificat ca statul român să plătească o chirie lunară de 21.000 de dolari pentru o vilă de lux în care este cazat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru. Oana Ţoiu a răspuns că respectivul contract a fost prelungit în mandatele premierului Marcel Ciolacu, coleg de partid cu Florin Manole.

Andrea Chiş, propusă ministru al Justiţiei, fost judecător la Curtea de Apel Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost avizată nefavorabil de comisiile de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Întrebată despre cuantumul pensiei pe care o primeşte în prezent şi despre pensiile speciale ale magistraţilor, Andreea Chiş a spus: „Pensia mea este de 40.000 de lei la ora actuală. Nu am stabilit-o eu. În ceea ce priveşte cuantumul, eu am susţinut că pensia nu trebuie să depăşească salariul. Am avertizat încă din 2018 asupra faptului că va urma un val de pensionări, tocmai pentru că exista o presiune în interiorul sistemului, iar judecătorul simţea această presiune şi i se oferea şansa să iasă onorabil, să aibă o viaţă mai uşoară. (...) Poziţia mea a fost constantă, nu a fost adoptată, cuantumul pensiei nu depinde de mine. Pare o nedreptate să fie o diferenţă între pensiile deja în plată şi cei care se vor pensiona după. (...) Poate să fie considerat nedrept, dar dacă spunem că la un moment dat s-a făcut ceva greşit, sau aşa apreciază societatea, indiferent de ce ne dorim noi, magistraţii, este important să ne dăm seama că nu putem să perpetuăm o stare permanent, pentru că s-a întâmplat o dată. Reducerea pensiilor în plată este posibilă sau nu, asta depinde de CCR care deja s-a pronunţat. Nu este ceva care depinde de mine. În nume personal, nu banii m-au făcut să fiu judecător, să promovez la o anumită instanţă sau să fiu membru CSM”.

Un alt aviz pozitiv a fost acordat lui Bulcsu Koppany Otvos, candidatul UDMR pentru funcţia de ministru al Culturii. Ultimii miniştri audiaţi aseară au fost Mihai Dimian - propus ministru al Educaţiei şi Cercetării, Cseke Attila - propus ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Diana Buzoianu - propusă ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Astăzi, toţi cei de mai sus împreună cu premierul Siegfried Mureşan şi cu colegii lor care au fost audiaţi luni de comisiile parlamentare, vor aştepta votul de învestitură în plenul Parlamentului.