CNBC: Compania germană Proxima Fusion se aliază cu parteneri industriali din Japonia pentru construirea primei centrale de fuziune nucleară

Compania germană Proxima Fusion, unul dintre cele mai bine finanţate start-up-uri europene din domeniul fuziunii nucleare, a încheiat acorduri de cooperare cu grupurile industriale nipone Fujikura şi Kyoto Fusioneering, cu scopul de a dezvolta un lanţ de producţie dedicat componentelor critice necesare construirii primei centrale comerciale de fuziune din lume, informează postul de televiziune CNBC.

Memorandumurile de înţelegere au fost semnate la Tokyo, în prezenţa cancelarului german Friedrich Merz şi a premierului nipon Sanae Takaichi, în cadrul vizitei efectuate de oficialul german pentru aprofundarea relaţiilor economice bilaterale, transmite sursa menţionată. Acordul încheiat cu Fujikura vizează explorarea producţiei la scară industrială în Germania - în landul Saxonia Inferioară - a benzii metalice supraconductoare la temperaturi înalte (HTS), un material deficitar la nivel mondial, dar esenţial pentru fabricarea magneţilor puternici care izolează şi controlează plasma în interiorul reactoarelor de tip „stellarator”. Totodată, parteneriatul cu Kyoto Fusioneering urmăreşte dezvoltarea gyrotronilor de nouă generaţie, dispozitive care generează microunde de mare putere pentru încălzirea plasmei.

Directorul executiv şi cofondatorul Proxima Fusion, Francesco Sciortino, a subliniat că grupul Fujikura este un lider consacrat în producţia de supraconductori: „Ei consideră că această bandă are potenţialul de a deveni următoarea fibră optică”. Start-up-ul cu sediul la Munchen intenţionează să producă anual aproximativ 5.000 de kilometri de bandă HTS până în 2030 la unitatea planificată din Saxonia Inferioară, proiect estimat la 140 de milioane de euro. Investiţia va fi susţinută parţial din fondurile atrase în cadrul unei runde de finanţare de 468 de milioane de dolari derulate în iulie, operaţiune care a evaluat compania - susţinută inclusiv de grupul american Google (Alphabet) - la 2,7 miliarde de dolari.

Conform proiectului tehnic, Proxima Fusion va avea nevoie de aproximativ 20.000 de kilometri de bandă supraconductoare pentru reactorul demonstrativ „Alpha” şi de alţi 40.000 de kilometri pentru viitoarea centrală comercială „Stellaris”. Francesco Sciortino a arătat că ţinta companiei este obţinerea unui câştig net de energie la începutul anilor 2030, punctând: „Putem gestiona complexitatea în proiectare şi fabricaţie, dar considerăm că este esenţial să existe simplitate în operare”.

La rândul său, Ann Mettler, preşedinta think-tank-ului Catalyse Europe şi fostă vicepreşedintă a Breakthrough Energy, a afirmat că dezvoltarea tehnologiei reprezintă un imperativ strategic: „Europa este o regiune săracă în resurse şi depindem puternic de China. Lumea se află într-o competiţie pentru supremaţia tehnologică - este un joc cu sumă nulă. Fuziunea este soluţia optimă, întrucât promite energie curată, abundentă şi nelimitată”. Expertul a atras însă atenţia că succesul european depinde de capacitatea de a transforma avansul ştiinţific într-un lanţ de aprovizionare industrial funcţional, în contextul concurenţei acerbe cu jucători privaţi sau de stat din Statele Unite şi China, notează CNBC.