CNBC: Proxima Fusion încheie parteneriate japoneze pentru dezvoltarea fuziunii nucleare

Compania germană Proxima Fusion a încheiat acorduri de cooperare cu grupurile industriale japoneze Fujikura şi Kyoto Fusioneering pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare construirii unei centrale comerciale de fuziune nucleară, relatează CNBC.

Acordurile au fost semnate la Tokyo, în prezenţa cancelarului german Friedrich Merz şi a premierului japonez Sanae Takaichi, potrivit CNBC. Compania Proxima Fusion, cu sediul la Munchen, intenţionează să dezvolte în Germania capacităţi industriale pentru fabricarea materialelor esenţiale reactoarelor de fuziune nucleară, informează aceeaşi sursă.

Unul dintre acorduri vizează colaborarea cu Fujikura pentru producţia la scară industrială a benzilor supraconductoare de înaltă temperatură, utilizate la fabricarea magneţilor puternici care menţin plasma în interiorul reactorului, relatează CNBC. În prezent, aceste materiale sunt produse de un număr redus de companii, ceea ce reprezintă un obstacol pentru dezvoltarea industriei fuziunii nucleare, potrivit publicaţiei americane.

Proxima Fusion analizează construirea unei fabrici în landul german Saxonia Inferioară, investiţie estimată la 140 de milioane de euro, care ar urma să producă aproximativ 5.000 de kilometri de bandă supraconductoare anual până în 2030, informează CNBC. Investiţia ar urma să fie finanţată parţial dintr-o rundă de capital de 468 de milioane de dolari, obţinută în iulie, care a evaluat compania la 2,7 miliarde de dolari, relatează aceeaşi publicaţie. Printre investitorii companiei se numără şi Google, potrivit CNBC.

Proxima Fusion estimează că va avea nevoie de aproximativ 20.000 de kilometri de material supraconductor pentru reactorul experimental Alpha şi de încă 40.000 de kilometri pentru viitoarea centrală Stellaris, relatează CNBC. Parteneriatul cu Kyoto Fusioneering vizează dezvoltarea unor dispozitive care generează microunde de mare putere, necesare încălzirii plasmei, potrivit aceleiaşi surse.

Fuziunea nucleară reproduce procesul prin care Soarele produce energie, prin unirea nucleelor atomice uşoare la temperaturi extrem de ridicate, explică CNBC. Spre deosebire de fisiunea nucleară utilizată în centralele actuale, această tehnologie promite cantităţi mari de energie fără emisii directe de carbon şi cu volume mult mai reduse de deşeuri radioactive de lungă durată, relatează publicaţia. Producerea comercială a electricităţii prin fuziune nucleară nu a fost însă demonstrată până în prezent, precizează CNBC.

Directorul general al Proxima Fusion, Francesco Sciortino, estimează că societatea ar putea obţine un câştig net de energie la începutul anilor 2030, potrivit CNBC. Compania dezvoltă un reactor de tip stellarator, care utilizează câmpuri magnetice pentru a menţine plasma la temperaturile necesare reacţiei de fuziune, relatează aceeaşi sursă.

Ann Mettler, preşedinta organizaţiei Catalyse Europe, a subliniat importanţa dezvoltării unui lanţ de aprovizionare european pentru această tehnologie, într-o declaraţie pentru CNBC:

„Dacă Europa va fi prima care dezvoltă această tehnologie, vom avea un avantaj uriaş, dar esenţială va fi construirea lanţului de aprovizionare”.

Aceasta a atras atenţia că Europa trebuie să transforme avantajul acumulat în cercetarea ştiinţifică într-o capacitate industrială competitivă, pentru a-şi reduce dependenţa energetică şi tehnologică de alte regiuni, relatează CNBC.

Proxima Fusion concurează cu grupurile americane Commonwealth Fusion Systems şi Helion Energy, compania canadiană General Fusion, proiecte susţinute de statul chinez şi firma japoneză Helical Fusion, potrivit CNBC.

Dezvoltarea infrastructurii industriale şi a lanţurilor de aprovizionare va necesita ani de investiţii înainte ca fuziunea nucleară să poată furniza electricitate la scară largă, în pofida intensificării competiţiei internaţionale pentru construirea primei centrale comerciale, relatează CNBC.