CNSAS a reluat verificările asupra şefului SPP, Lucian Pahonţu

Vicepreşedintele Colegiului CNSAS, Mădălin Hodor, a declarat la Digi24 că CNSAS a reluat verificările în privinţa şefului SPP, Lucian Pahonţu, în urma dezvăluirilor Recorder şi Snoop, dar atribuţiile consiliului se limitează la a stabili dacă acesta a făcut sau nu poliţie politică, iar o eventuală decizie CNSAS nu ar avea nicio consecinţă asupra funcţiei şefului SPP, potrivit declaraţiilor sale.

Hodor a explicat că CNSAS a reluat verificările în urma solicitărilor recente, a derulat deja etapa solicitării de informaţii de la foştii deţinători de arhivă şi a primit un set de răspunsuri, iar acum se fac căutări pentru a identifica probe legate de activitatea lui Pahonţu, iar într-un orizont de timp rezonabil va exista o decizie privind calitatea acestuia de colaborator sau lucrător al fostei Securităţi, precizează sursa.

CNSAS nu se poate pronunţa cu privire la faptul că Pahonţu ar fi fost prezent la baricada de la Intercontinental, deoarece CNSAS nu are atribute legale de a se pronunţa legat de evenimentele din decembrie 1989 sau iunie 1990, iar CNSAS poate verifica documente ale fostei Securităţi datând până în 22 decembrie 1989, adaugă Hodor.

Hodor a mai spus că nu există în arhivele CNSAS o declaraţie pe proprie răspundere din partea lui Pahonţu cu privire la colaborarea cu Securitatea, deşi aceasta trebuia să fie dată în 2005, când a devenit şef al SPP, iar CNSAS a făcut corespondenţă cu deţinătorii de arhivă în 2008, dar răspunsurile au fost vagi, iar acum, în urma anchetelor jurnalistice, CNSAS a redeclanşat verificările şi a primit răspunsuri mult mai detaliate despre traseul profesional al lui Pahonţu, explică vicepreşedintele.

În eventualitatea unui verdict de lucrător al Securităţii, CNSAS înaintează materialul către instanţe, iar Pahonţu poate contesta, dar nu există o sancţiune care să atragă obligativitatea demisiei, iar lustraţia în România nu există, iar decizia se publică în Monitorul Oficial, dar cei care au funcţii publice nu îşi pierd funcţia, iar rămâne doar o problemă de decizie personală şi de moralitate, încheie Hodor.