Conflictul din Orientul Mijlociu înteţeşte riscurile din pieţe; investitorii se feresc

Acţiunile europene erau în scădere ieri, la ora 18:00 (a ţării noastre), atenţia pieţelor globale fiind concentrată în continuare asupra războiului din Orientul Mijlociu, unde atacurile Statelor Unite ale Americii şi Israelului asupra Iranului s-au intensificat, scrie CNBC.

Indicele pan-european Stoxx 600 avea un declin de 0,84%, în vreme ce indicele DAX al bursei din Frankfurt era în scădere cu 1,22%. Indicele londonez FTSE 100 se deprecia cu 0,96%, în timp ce la Paris, indicele CAC 40 avea un recul de 1,13%.

Obiectivul final al Statelor Unite şi Israelului în ceea ce priveşte „Operation Epic Fury”, cum a fost denumită operaţiunea militară a SUA şi Israelului împotriva Iranului, rămâne incert, conform CNBC, experţii declarând pentru publicaţia americană că este posibil ca cele două ţări să se împotmolească în război dacă regimul iranian va depune mai multă rezistenţă decât se anticipa.

În Statele Unite, indicii pieţelor de acţiuni au început sesiunea de tranzacţionare în teritoriul negativ. Indicele S&P 500 avea un recul de 0,52%, în vreme ce Dow Jones Industrial Average se deprecia cu 1,22%. Nasdaq Composite, al companiilor ce activează în domenii intensive în cunoaştere, avea un recul de 0,21%, după o oră şi jumătate de la deschiderea sesiunii de tranzacţionare.

„Încep să apară unele schimbări. Avem, evident, un şoc geopolitic şi încă analizăm cum poate acesta să influenţeze prima de risc pentru acţiuni”, a declarat Savita Subramanian, strateg de acţiuni americane la Bank of America Securities, adăugând: „Dar, dincolo de asta, cred că avantajele de care au beneficiat unele companii într-un mediu cu rate ale dobânzilor foarte scăzute încep treptat să se diminueze”.

• Irakul, al doilea cel mai mare producător de ţiţei din cadrul OPEC, şi-a redus producţia cu aproape 1,5 milioane de barili pe zi din cauza lipsei capacităţilor de stocare şi a unei rute de export, potrivit unor surse Reuters

Preţurile petrolului au continuat să crească ieri, reperul global Brent având un avans de circa 1,68% la ora 18:00 (a ţării noastre), ajungând la 82,97 dolari pe baril, în vreme ce referinţa americană West Texas Intermediate era în creştere cu 3,35%, la 77,84 dolari pe baril, conform datelor Investing.com.

Totuşi, temerile privind perturbarea aprovizionării regionale cu petrol şi gaze s-au redus după ce preşedintele Donald Trump a declarat la mijlocul săptămânii că Statele Unite se pregătesc să ofere asigurare de risc şi escorte navelor din Golful Persic, pentru a se asigura că traficul poate continua prin Strâmtoarea Hormuz. Dar, Casa Albă nu a oferit un calendar privind momentul în care strâmtoarea - prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol - va fi sigură pentru petroliere, scrie CNBC.

Dan Coatsworth, directorul departamentului de pieţe la compania britanică de investiţii şi servicii financiare AJ Bell, a declarat, la CNBC: „Situaţia din Orientul Mijlociu evoluează rapid, iar investitorilor le este greu să stabilească dacă va exista o criză energetică de durată sau doar un şoc scurt, dar puternic”.

Giovanni Staunovo, analist la UBS, a punctat că reluarea atacurilor asupra petrolierelelor din Golf, împreună cu măsurile Chinei de a reduce exporturile de combustibil, au împins preţurile în sus. „Piaţa produselor rafinate dă, de asemenea, semne de tensiune din cauza exporturilor lipsă din Orientul Mijlociu”, a spus analistul, citat de Reuters.

Conform sursei menţionate, atacurile asupra petrolierelelor au continuat ieri în Golf, după ce petrolierul Sonangol Namibe, sub pavilion Bahamas, a raportat că bordajul navei a fost perforat în urma unei explozii în apropierea portului irakian Khor al Zubair.

Unele rafinării de petrol din Orientul Mijlociu, China şi India şi-au oprit unităţile de procesare a ţiţeiului din cauza conflictului intens din Orientul Mijlociu. Astfel, pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai reduse ale pieţelor de combustibili, contractele futures pentru motorină din Europa au atins cel mai ridicat nivel din octombrie 2022, respectiv 1.130 de dolari pe tonă, mai scrie Reuters.

Circa 300 de petroliere au rămas blocate în Strâmtoarea Hormuz, în condiţiile în care traficul navelor către şi dinspre acest punct strategic aproape s-a oprit după izbucnirea războiului, potrivit datelor de monitorizare a navelor furnizate de Vortexa şi Kpler, care nu includ unele dintre cele mai mici petroliere, mai notează sursa menţionată.

Conform Reuters, închiderea strâmtorii poate duce, în câteva zile, la oprirea exporturilor de petrol din Irak şi Kuweit, ceea ce ar reduce oferta globală cu 3,3 milioane de barili pe zi până în a opta zi a conflictului, potrivit analiştilor JP Morgan.

Irakul, al doilea cel mai mare producător de ţiţei din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), şi-a redus producţia cu aproape 1,5 milioane de barili pe zi din cauza lipsei capacităţilor de stocare şi a unei rute de export, au declarat surse apropiate situaţiei pentru agenţia de presă internaţională.

• Randamentele titlurilor de stat americane cu scadenţa de zece ani erau în creştere pentru a patra zi la rând

Preţul aurului era în scădere cu 1,11% ieri, la ora avută în vedere, până la 5.081 de dolari pe uncie, în vreme ce preţul argintului se deprecia cu 1,69%, până la 81,79 dolari pe uncie. Metalul galben se află pe un trend ascendent multianual, investitorii căutând refugiu în contextul incertitudinilor globale din ultima vreme.

Indicele dolarului american, o măsură a valorii monedei Statelor Unite în comparaţie cu un coş format din alte şase monede, avea o apreciere de 0,48%, la 99,24 de puncte, în vreme ce Bitcoin se deprecia cu 2,62%, până la 71.430 de dolari.

Incertitudinea globală se reflectă şi pe pieţele obligaţiunilor, randamentele titlurilor de stat americane cu scadenţa pe zece ani având ieri o creştere de 1,25%, până la 4,134%, a patra sesiune de apreciere consecutivă, potrivit datelor Investing.com.