CRISTIAN PÂRVAN, AOAR: "Ponderea intensităţii cercetării este de 5 ori mai mică faţă de situaţia dorită în 2020"

Ponderea intensităţii cercetării din anul 2014 (0,38%), calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut, semnifică un procent destul de redus, comparativ cu scopul nostru de a atinge 2% în anul 2020, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Anul trecut, ţara noastră a cheltuit 2,5 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, dintre care 2,2 miliarde lei cheltuieli curente şi 327,3 milioane cheltuieli de capital, potrivit datelor INS.

Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unităţile din sectorul guvernamental (66,0%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (17,3%). Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (52,6%) , sectorul învăţământ superior (26,0%) şi sectorul guvernamental (20,9%).

În legătură cu învăţământul superior, Cristian Pârvan ne-a mai spus că noi trebuie să dezvoltăm învăţământul superior pe domeniul interdisciplinar, iar din acesta să se excludă diferite norme, de exemplu ca profesorii să predea de ani buni aceleaşi cursuri "îngheţate".

"Ar trebui să facem şi un calcul legat de câte institute naţionale de cercetare avem şi câte ne trebuie", ne-a explicat domnul Pârvan, subliniind că, în Finlanda, 30% din corpul profesoral este din afara ţării, iar la noi nu reprezintă nici măcar 1%.

Secretarul general AOAR ne-a mai declarat: "Pentru anul 2015, normele pentru finanţare au fost prezentate, dar din păcate ANAF a pus foarte multe condiţii, acest lucru reprezentând o frână de natură birocratică pentru domeniul de cercetare-dezvoltare".

Conform INS, ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare a scăzut cu 3,4 puncte procentuale în anul 2014 faţă de anul anterior.

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2014, fondurile publice au avut cea mai ridicată pondere (48,6% din total), urmate de sursele de la întreprinderi cu 32,9%.