Criză financiară: ONU anunţă reducerea cu un sfert a trupelor de menţinere a păcii

Organizaţia Naţiunilor Unite se pregăteşte să reducă cu aproximativ 25% numărul trupelor şi poliţiştilor implicaţi în misiunile sale de menţinere a păcii, o măsură fără precedent în ultimele două decenii, cauzată de lipsa acută de fonduri. Potrivit unor înalţi oficiali ONU citaţi de Reuters, decizia va afecta nouă operaţiuni internaţionale: Sudanul de Sud, Republica Democratică Congo, Liban, Kosovo, Cipru, Republica Centrafricană, Sahara Occidentală, zona demilitarizată Golan (Israel-Siria) şi Abyei, o regiune disputată între Sudan şi Sudanul de Sud. Măsura ar putea însemna repatrierea a 13.000-14.000 de militari şi poliţişti, precum şi reducerea masivă a personalului civil şi logistic din teren. „Va trebui să repatriem aproximativ un sfert din totalul forţelor de menţinere a păcii. Este o decizie dificilă, dar inevitabilă în actualul context financiar”, a declarat un oficial ONU sub protecţia anonimatului.

• Statele Unite, principalul finanţator care întârzie plăţile

Criza bugetară a fost amplificată de întârzierile semnificative ale Statelor Unite, care sunt cel mai mare contribuabil la operaţiunile de menţinere a păcii, acoperind peste 26% din finanţare. Conform datelor interne ale ONU, Washingtonul are restanţe de peste 2,8 miliarde de dolari, dintre care 1,5 miliarde datează de dinaintea anului fiscal început la 1 iulie 2025. Deşi administraţia americană a promis o plată parţială de 680 de milioane de dolari, situaţia rămâne tensionată. Decizia preşedintelui Donald Trump, care a anulat unilateral 800 de milioane de dolari din fondurile destinate anilor 2024 şi 2025, a adâncit problema. Mai mult, Biroul Bugetar al Casei Albe a propus recent eliminarea completă a finanţării misiunilor ONU în 2026, motivând „ineficienţa cronică” a unor operaţiuni, în special în Mali, Liban şi Congo.

• China, al doilea mare susţinător, dar cu interese diferite

După SUA, China contribuie cu aproape 24% din bugetul pentru menţinerea păcii, consolidându-şi totodată influenţa geopolitică în Africa şi Orientul Mijlociu. Beijingul şi-a extins în ultimii ani prezenţa în Republica Centrafricană şi Sudanul de Sud, unde are investiţii majore în domeniul energetic şi al infrastructurii. „Reducerea implicării americane ar putea deschide calea unei reconfigurări a leadershipului global în cadrul ONU, unde China şi, într-o măsură mai mică, India sau Brazilia, ar putea juca un rol sporit”, a explicat Richard Gowan, analist pentru politica ONU la International Crisis Group. Printre misiunile aflate în pericol se numără MONUSCO, desfăşurată în Republica Democratică Congo, una dintre cele mai costisitoare şi complexe operaţiuni ONU din ultimele decenii. Cu peste 12.000 de militari activi, misiunea se confruntă cu rebeliuni recurente şi cu un climat politic instabil. În Liban, forţele UNIFIL menţin o linie fragilă de pace între armata libaneză şi Israel, în timp ce tensiunile din sudul ţării cresc în contextul conflictului din Gaza. „Orice reducere de personal într-o zonă atât de volatilă precum sudul Libanului ar putea avea consecinţe directe asupra stabilităţii regionale”, avertizează Elena del Valle, expertă în politici de securitate la Centrul European pentru Studii Strategice.

• Criza financiară la 80 de ani de la fondarea ONU

Anul 2025 marchează 80 de ani de existenţă a Naţiunilor Unite, dar aniversarea vine într-un moment de profundă criză financiară şi instituţională. Secretarul general Antonio Guterres a lansat un apel urgent către statele membre pentru „responsabilitate comună şi solidaritate globală”, subliniind că misiunile de pace reprezintă „coloana vertebrală a legitimităţii ONU”. Guterres a dispus, în paralel, un audit general al costurilor şi o restructurare a logisticii misiunilor, cu scopul de a menţine capacitatea operaţională chiar şi în condiţii de buget redus. Reducerea masivă a trupelor ONU nu este doar o problemă financiară, ci şi un simptom al erodării ordinii multilaterale postbelice. De la intervenţiile din Bosnia şi Timorul de Est, până la misiunile actuale din Africa Subsahariană, sistemul de menţinere a păcii a fost un instrument central al diplomaţiei internaţionale. „Dacă ONU pierde capacitatea de a interveni acolo unde statele eşuează, vom vedea o revenire la epoca sferelor de influenţă şi a conflictelor nerezolvate prin dialog”, avertizează Mirek Dusek, director executiv la World Economic Forum. Cu fonduri limitate, presiune politică din partea marilor puteri şi un număr tot mai mare de crize umanitare, viitorul operaţiunilor ONU de menţinere a păcii rămâne incert. Experţii estimează că, fără o schimbare rapidă în mecanismele de finanţare şi cooperare, ONU riscă să intre într-o nouă eră a minimalismului strategic, în care organizaţia va putea doar să monitorizeze conflictele, nu să le prevină sau să le medieze eficient.