De ce titlurile de stat ale Pilonului II au pierdut în medie 15 lei pe participant când bursele au căzut

Fondurile Pilonului II au pierdut vineri la titlurile de stat în lei circa 131 de milioane de lei, adică circa 0,06% din activele lor, deşi indicele S&P 500 al bursei americane scăzuse joi cu 4,4%. Randamentele titlurilor româneşti aproape nu s-au mişcat. Băncile şi fondurile de pensii româneşti deţin 72% din titlurile în lei, iar scăderea burselor a pornit din acţiunile companiilor americane de tehnologie, nu din riscul României. Vineri, după scăderea bursei americane, dealerii primari au cumpărat de la stat obligaţiuni de 275 de milioane de lei la un preţ mai mare decât cel la care băncile din fixingul Băncii Naţionale a României (BNR) se declarau dispuse să cumpere.

Pierderea de vineri, 6 noiembrie, rezultă din calculul BURSA făcut pe fixingul BNR. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care supraveghează fondurile de pensii, a raportat pentru sfârşitul lui septembrie 2026 active de 236,8 miliarde de lei şi 8.574.873 de participanţi, potrivit Agerpres. BURSA a împărţit pierderea totală la numărul participanţilor şi a obţinut o medie de circa 15 lei. Contul mediu are circa 27.600 de lei, iar pierderea fiecărui participant depinde de suma din contul lui. Calculul nu cuprinde acţiunile şi titlurile în euro şi în dolari din portofoliile fondurilor, aşa că variaţia totală a contului este alta.

Pierderea este o scădere a preţului titlurilor din portofoliile fondurilor. Participanţii nu plătesc aceşti bani, iar pierderea nu este nici randamentul total al fondurilor. Preţul unui titlu de stat aflat în circulaţie scade când creşte randamentul cerut de cumpărători, aşa cum a explicat BURSA în articolul ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”.

Băncile care participă la fixingul BNR au cotat vineri, la ora 12:00, aceleaşi randamente de cumpărare (BID) ca joi la 6 luni (6,33%), la 12 luni (6,38%) şi la 3 ani (6,65%). La 5 ani, randamentul a urcat de la 6,80% la 6,83%, iar la 10 ani, de la 7,03% la 7,05%. Preţurile au scăzut numai la titlurile cu scadenţe de peste trei ani, care au şi cea mai mare pondere în portofoliile fondurilor.

Fixingul cuprinde cotaţii, nu tranzacţii. Potrivit regulilor BNR privind fixingul, fiecare bancă participantă cotează pentru o valoare nominală de 1 milion de lei pe serie. Volumul tranzacţiilor de vineri nu apare în fixing, iar informaţia publică nu spune cine a vândut şi cine a cumpărat titluri. Din cotaţii nu se poate afla câte titluri ar fi putut vinde investitorii la aceste preţuri.

După calculul BURSA, NN a pierdut circa 45 de milioane de lei, iar Metropolitan Life circa 22 de milioane de lei. Aripi a pierdut circa 12 milioane de lei, Vital circa 10 milioane, BCR circa 9 milioane, iar Pensia Noastră circa 6 milioane de lei. AZT Viitorul Tău nu publică lista titlurilor, aşa că BURSA a estimat pierderea fondului la circa 26 de milioane de lei, pe baza sumei titlurilor în lei din raportarea semestrială.

De la sfârşitul lui octombrie până vineri, fondurile Pilonului II au câştigat circa 387 de milioane de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie circa 45 de lei pe participant, potrivit calculului aproximativ al BURSA. Până joi, câştigul lunii ajunsese la circa 518 milioane de lei. BURSA face calculul pe listele de titluri publicate de NN, BCR, Aripi şi Pensia Noastră la 30 iunie 2026 şi de Metropolitan Life şi Vital la 31 mai 2026. Calculul nu cuprinde cuponul încasat, titlurile cumpărate sau vândute după datele listelor, titlurile în euro şi în dolari şi acţiunile.

Dealerii primari au cumpărat după scăderea burselor la un preţ peste fixing

Dealerii primari, băncile prin care Ministerul Finanţelor (MF) vinde titlurile de stat, au cumpărat vineri obligaţiuni pe cinci ani (ROIREMO7E9L7) de 275 de milioane de lei. MF a oferit 353,3 milioane de lei, aşa că dealerii primari au cumpărat 78% din sumă, potrivit comunicatului BNR şi al MF. MF a vândut obligaţiunile într-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive. În această sesiune, dealerii primari cumpără la preţul mediu de la licitaţia din ziua precedentă, fără să propună un preţ. La sesiunea de vineri au participat 5 dealeri primari, faţă de 7 la licitaţia de joi.

Dealerii primari au plătit vineri 101,15% din valoarea nominală, adică preţul mediu de la licitaţia de joi, căruia îi corespunde un randament de 6,72%, potrivit comunicatului BNR şi al MF. Cu sesiunea de vineri, MF a vândut în total obligaţiuni de 2,63 miliarde de lei din seria cu scadenţa la 27 octombrie 2031 şi cupon de 7%. MF anunţase 1 miliard de lei.

Randamentul de 6,72% stă cu 0,11 puncte sub cotaţia de cumpărare din fixingul BNR de vineri, de 6,83%, pe care BURSA a interpolat-o pentru aceeaşi scadenţă. Joi, diferenţa era de 0,08 puncte, a relatat BURSA. Un dealer primar care cumpăra în sesiunea de vineri plătea deci un preţ mai mare decât preţul la care băncile din fixing se declarau dispuse să cumpere aceeaşi scadenţă.

Cumpărarea de vineri contează pentru că a avut loc după scăderea bursei americane. Licitaţia de joi nu poate servi drept dovadă, pentru că MF a încheiat-o înainte de deschiderea bursei americane. MF stabilise preţul joi, înainte de scăderea bursei americane, iar vineri, după scădere, cinci dealeri primari au acceptat acelaşi preţ. Ei au plătit 275 de milioane de lei la un preţ peste cotaţiile de cumpărare din fixing. Este o cerere internă reală după şoc, nu doar o cotaţie.

De ce randamentele româneşti au rămas pe loc când au căzut bursele

Indicele S&P 500 a închis joi în scădere cu 4,4%, iar indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 5,5%, a relatat agenţia Associated Press. Potrivit Associated Press, după victoriile democraţilor în alegerile americane a crescut teama că autorităţile ar putea opri temporar construcţia centrelor de date de inteligenţă artificială. Vineri, indicele european STOXX 600 a scăzut cu 1,6% până la ora 10:10, ora României, potrivit datelor citate de agenţia Reuters.

Joi, fixingul BNR a apărut la ora 12:00, iar comunicatul cu rezultatul licitaţiei a ajuns la BURSA la ora 14:10. Bursa americană s-a deschis abia la ora 16:30, ora României. Vineri, băncile au cotat fixingul după închiderea bursei americane şi după scăderea burselor europene, iar randamentele româneşti s-au mişcat cu cel mult 0,03 puncte.

Când acţiunile scad brusc, investitorii cumpără titlurile de stat considerate sigure. Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a coborât joi de la 4,90% la 4,84%, pentru că investitorii au cumpărat titluri ale Trezoreriei SUA, a relatat Associated Press. Titlurile româneşti nu intră în această categorie. Investitorii străini care vor să reducă riscul le pot vinde, iar vânzările lor scad preţul şi urcă randamentul.

Investitorii străini deţin însă o parte mică din piaţă. La sfârşitul lui iulie 2026, nerezidenţii deţineau 17,1% din titlurile de stat în lei emise pe piaţa internă, adică 74,2 miliarde de lei, potrivit Raportului Flash al MF din septembrie. Băncile deţineau 41,2%, iar fondurile de pensii private 31,0%, adică 134,7 miliarde de lei. Fondurile de pensii private, din Pilonul II şi din Pilonul III, deţin astfel de 1,8 ori mai multe titluri în lei decât toţi investitorii străini la un loc. Raportul Flash dă şi o cotă a nerezidenţilor care cuprinde titlurile în euro. Pe această bază, cota nerezidenţilor a scăzut de la 26,4% în 2023 la 16,7% în iulie 2026.

Interpretarea BURSA este că o piaţă deţinută în proporţie de 72% de bănci şi fonduri de pensii româneşti răspunde mai puţin la vânzările investitorilor străini decât piaţa din 2023. Scăderea burselor a pornit din acţiunile companiilor americane de tehnologie, nu dintr-o schimbare a riscului României. Băncile româneşti nu aveau un motiv să vândă titluri româneşti pentru că au scăzut acţiunile companiilor americane de tehnologie, iar vineri au cumpărat titluri de la stat.

Cursul leului a rămas practic pe loc. BNR a stabilit vineri un curs de 5,3408 lei pentru un euro, faţă de 5,3398 lei joi. BNR ţine însă cursul leului într-un interval îngust, aşa că stabilitatea cursului nu permite o concluzie despre vânzările investitorilor străini.

Vineri, după cea mai mare scădere a indicelui S&P 500 din aprilie 2025, randamentele titlurilor româneşti s-au mişcat cu cel mult 0,03 puncte, iar dealerii primari au cumpărat obligaţiuni de la stat. Interpretarea BURSA este că, pentru participanţii la Pilonul II, ponderea mare a fondurilor de pensii româneşti în piaţa titlurilor în lei contribuie la stabilitatea preţurilor atunci când investitorii străini se retrag din pieţele riscante dintr-un motiv aflat în afara României. Un şoc pornit din riscul României, de exemplu din deficitul bugetar, este alt caz, iar datele de vineri nu spun cum ar răspunde piaţa la el.

Ce urmează

Luni, 9 noiembrie, MF are programată o licitaţie de obligaţiuni de 1,3 miliarde de lei. Joi, 12 noiembrie, ministerul vinde certificate de trezorerie de un miliard de lei, cu scadenţa la 24 mai 2027, şi obligaţiuni de 600 de milioane de lei, după calendarul MF relatat de BURSA.