DPA: Merz afirmă că libertatea şi democraţia nu pot fi considerate niciodată de la sine înţelese

Cancelarul german Friedrich Merz a făcut apel la protejarea libertăţii şi democraţiei în Germania şi în Europa, cu ocazia împlinirii a 37 de ani de la căderea Zidului Berlinului, relatează dpa.

Într-un mesaj publicat luni pe platforma X, Merz a amintit de trei momente importante din istoria Germaniei care au avut loc pe 9 noiembrie, proclamarea republicii în 1918, pogromurile naziste împotriva evreilor din 1938 şi căderea Zidului Berlinului în 1989.

„Data de 9 noiembrie reprezintă atât cele mai întunecate, cât şi cele mai fericite momente din istoria noastră: pe de o parte, antisemitismul şi persecuţiile, pe de altă parte, începutul democraţiei şi căderea Zidului”, a afirmat cancelarul. „Libertatea şi democraţia nu sunt niciodată garantate. Haideţi să le protejăm - în Germania şi Europa”, a adăugat el.

Ziua de 9 noiembrie are o semnificaţie aparte în memoria colectivă germană, în 1918, abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea a deschis calea proclamării republicii, iar două decenii mai târziu, în 1938, regimul nazist a organizat atacuri împotriva evreilor în întreaga ţară, în timpul Pogromului din Noaptea de Cristal, eveniment care a marcat o intensificare majoră a persecuţiilor. În 1989, deschiderea punctelor de trecere prin Zidul Berlinului a simbolizat sfârşitul divizării Germaniei şi începutul reunificării, conform sursei.

Tot luni, Merz urmează să participe la Munchen la o ceremonie dedicată împlinirii a 20 de ani de la inaugurarea noii sinagogi Ohel Jakob, la eveniment vor fi prezenţi şi premierul landului Bavaria, Markus Söder, şi preşedinta parlamentului bavarez, Ilse Aigner, potrivit publicaţiei.

Sinagoga a fost construită după ce vechiul lăcaş de cult a fost distrus de nazişti în timpul Pogromului din Noaptea de Cristal, din 9 spre 10 noiembrie 1938, iar noua clădire simbolizează renaşterea comunităţii evreieşti din Munchen şi angajamentul Germaniei de a combate antisemitismul, conform sursei.

Ilse Aigner este menţionată printre posibilii candidaţi la succesiunea preşedintelui federal Frank-Walter Steinmeier, al cărui mandat se apropie de final, iar dacă va fi nominalizată şi aleasă, ea ar deveni prima femeie care ocupă funcţia de preşedinte al Germaniei, potrivit publicaţiei.