Eurostat: România, cea mai mare scădere din UE a raportului dintre preţul locuinţelor şi venituri în ultimul deceniu

Raportul dintre preţul locuinţelor şi veniturile gospodăriilor a scăzut cu 42,8% în România în perioada 2015-2025, cel mai puternic declin înregistrat în Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

La nivelul UE, indicatorul a crescut cu 6,8% în ultimul deceniu, ceea ce arată că preţurile locuinţelor au avansat mai rapid decât veniturile gospodăriilor, evoluţiile au fost însă diferite de la o ţară la alta, raportul a crescut în 17 state membre şi a scăzut în alte 10, conform Eurostat.

Cele mai mari creşteri au fost consemnate în Portugalia, unde indicatorul a urcat cu 60,8%, urmată de Ţările de Jos, cu 34,3%, Ungaria, cu 26,5%, Cehia, cu 25,8%, şi Spania, cu 24,5%. După România, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Finlanda, cu 25,2%, şi Bulgaria, cu 16,2%, potrivit Eurostat.

Raportul dintre preţul locuinţelor şi venituri compară evoluţia preţurilor imobiliare cu cea a veniturilor gospodăriilor pe cap de locuitor. Indicatorul creşte atunci când locuinţele se scumpesc mai repede decât veniturile şi scade atunci când preţurile au un ritm de creştere mai lent. Acesta oferă o imagine asupra accesibilităţii locuinţelor, alături de alţi factori, precum numărul de ani de venit necesari pentru achiziţia unei locuinţe şi costul unui credit ipotecar, conform Eurostat.

Eurostat analizează şi raportul standardizat dintre preţul locuinţelor şi venituri, care arată dacă valoarea indicatorului se situează peste sau sub media pe termen lung, calculată începând din anul 2000.

Datele indică două perioade în care raportul a atins niveluri ridicate, în 2007, înaintea crizei financiare globale, când s-a situat cu 7,9% peste media pe termen lung, şi în 2022, când a fost cu 7,4% peste această medie. Ulterior, indicatorul a scăzut în 2023 şi 2024, iar în 2025 a ajuns uşor peste media istorică, cu 0,03%, potrivit Eurostat.