Evoluţia analizei de risc în materia preţurilor de transfer: Raportul ANAF pentru semestrul 1 2026 relevă progrese, dar şi aspecte care necesită clarificări

La prima vedere, Raportul de activitate ANAF pentru semestrul 1 2026 indică progrese în procesul de modernizare privind analiza preţurilor de transfer: ordine aliniate standardelor OCDE, baze de date specializate, sute de analize BEPS şi zeci de mii de schimburi de informaţii. O lectură atentă arată însă o imagine ceva mai nuanţată. Capacitatea de analiză a administraţiei fiscale pare să se consolideze, însă raportul oferă informaţii limitate despre utilizarea concretă a datelor şi rezultatele analizelor. Pentru grupurile multinaţionale, accesul extins al ANAF la informaţii face cu atât mai importantă coerenţa şi fundamentarea documentaţiei fiscale.

Reguli publice pentru contribuabili, proceduri interne pentru inspectori

În primul semestru au fost emise OPANAF nr. 828/2026 privind dosarul preţurilor de transfer, OPANAF nr. 827/2026 privind acordurile de preţ în avans, inclusiv cele cu aplicare retroactivă, şi OPANAF nr. 660/2026 privind procedura amiabilă. Raportul menţionează şi proceduri interne aprobate în domeniul preţurilor de transfer, fiind menţionate, cu titlu de exemplu, utilizarea bazei de date TP Catalyst şi refacturarea costurilor între persoane afiliate, fără a descrie conţinutul sau aplicarea acestora în controale. O transparenţă sporită ar putea susţine aplicarea previzibilă şi consecventă a regulilor şi reduce divergenţele de interpretare în cadrul inspecţiilor fiscale.

Analiza algoritmică a riscului: informaţii limitate privind criteriile utilizate

Tax Risk Catalyst utilizează algoritmi pentru calcularea scorurilor de risc fiscal la nivel de companie şi grup, iar ANAF a achiziţionat acces la această bază de date. În paralel, proiectul APIC/Big Data va integra date din SFERA, RO e-Factura, RO e-Case de marcat şi RO e-Transport pentru îmbunătăţirea analizelor şi selectarea contribuabililor pentru control. Raportul nu prezintă însă indicatorii şi pragurile utilizate sau modalitatea prin care contribuabilul poate clarifica factorii care au determinat încadrarea sa în analiza de risc.

O marjă sub mediana intervalului de comparabilitate nu indică, prin ea însăşi, un transfer de profit; aceasta poate reflecta funcţii limitate, începutul activităţii, circumstanţe specifice sau alte motive comerciale şi economice legitime. Dacă scorul de risc declanşează o inspecţie, contribuabilului îi poate reveni un efort documentar semnificativ pentru explicarea acestor circumstanţe.

De la 1 ianuarie 2026, inspecţia fiscală poate fi efectuată de orice structură de specialitate din ANAF. Flexibilitatea are sens pentru administraţie. Pentru contribuabili, aceasta poate însemna interacţiunea cu echipe care nu au administrat anterior compania, sporind importanţa unei prezentări clare a istoricului şi specificului activităţii. În lipsa comunicării procedurilor interne, pot apărea incertitudini privind aplicarea consecventă a tratamentului fiscal.

CbCR şi BEPS: un volum semnificativ de date, cu informaţii limitate privind rezultatele

În semestrul I, ANAF a transmis 17.534 de schimburi CbC şi a primit 1.369. După verificarea informaţiilor privind 388 de grupuri multinaţionale, a stabilit obligaţia depunerii Raportului CbC R404 în România şi a monitorizat conformarea. Au fost constituite 389 de dosare de analiză şi finalizate 320 de analize şi rapoarte BEPS. Raportul nu detaliază rezultatele acestora şi nici partea din obligaţiile fiscale suplimentare provenită din ajustări de preţuri de transfer sau controale privind tranzacţiile cu afiliaţi.

În cazul DAC3, informaţiile privind deciziile fiscale transfrontaliere au fost valorificate prin controale la 7 societăţi, fără prezentarea rezultatelor. Totodată, 216 contribuabili cu diferenţe de impozit pe profit aferente tranzacţiilor cu afiliaţi au fost identificaţi pe baza raportărilor din august 2022 - martie 2023. Includerea analizei în raportul pentru semestrul I 2026 arată că şi datele istorice continuă să fie utilizate în evaluarea riscurilor.

Analizele BEPS pot astfel fundamenta evaluarea riscurilor şi eventuale controale, inclusiv pentru exerciţii fiscale anterioare, în limitele termenelor legale.

MAP şi APA: progrese raportate, cu unele clarificări încă necesare

ANAF raportează participarea la 9 reuniuni cu autorităţile competente ale statelor partenere, finalizarea a 23 de cazuri MAP, dintre care 16 privind alocarea profiturilor, şi încheierea a 4 acorduri de preţ în avans - trei bilaterale şi unul unilateral. Rezultatele indică progrese în utilizarea celor două mecanisme.

Raportul nu precizează însă dacă finalizarea cazurilor MAP include doar încheierea negocierilor sau şi a formalităţilor interne şi implementarea efectivă a soluţiei. Nu sunt prezentate nici numărul total al cazurilor în curs sau durata medie de soluţionare.

Noul cadru APA este util, însă, fără date despre cererile depuse şi durata procedurilor, cele 4 acorduri încheiate nu permit evaluarea rapidităţii procesului.

Pilonul II / DAC9: extinderea obligaţiilor de raportare şi a volumului de date

ANAF a continuat implementarea Pilonului II / DAC9, inclusiv prin dezvoltarea formularelor N408, N409 şi D410 (GloBE Information Return). GIR şi schimbul automat de informaţii vor extinde datele disponibile despre grupurile vizate. Devine astfel esenţială coerenţa dintre raportările Pilonului II, CbCR şi documentaţia de preţuri de transfer.

Indicatori operaţionali sub nivelurile programate

Anexele raportului oferă o perspectivă suplimentară asupra indicatorilor operaţionali. În cazul persoanelor juridice, un inspector a efectuat în medie 7,43 verificări documentare, comparativ cu nivelul programat de 15, şi 4,43 inspecţii fiscale, comparativ cu nivelul programat de 10. Totodată, ponderea sumelor aferente actelor contestate, admise şi anulate în totalul sumelor stabilite suplimentar, contestate şi soluţionate la contribuabili persoane juridice a crescut de la 2,76% în semestrul I 2025, la 11,21% în semestrul I 2026, menţinându-se sub nivelul programat de 12%.

Evoluţia indicatorului justifică atenţia asupra fundamentării constatărilor fiscale, deşi raportul nu identifică impozitele sau ajustările anulate.

Temele incluse în formarea inspectorilor

Cu sprijinul Băncii Mondiale, ANAF a organizat ateliere în cadrul Academiei de Preţuri de Transfer privind tranzacţiile financiare, restructurările şi negocierea MAP, precum şi alte formări privind delimitarea tranzacţiilor şi finanţările. Temele indică domeniile în care ANAF îşi consolidează competenţele, fără a permite însă concluzii privind viitoarele priorităţi de control.

În contextul extinderii analizelor de risc şi al accesului ANAF la tot mai multe date, contribuabilii ar trebui să revizuiască documentaţia conform OPANAF nr. 828/2026 şi să verifice dacă aceasta reflectă profilul funcţional, delimitarea tranzacţiilor şi rezultatele financiare. O atenţie specială revine studiilor de comparabilitate, serviciilor intragrup şi refacturărilor, tranzacţiilor financiare şi restructurărilor.

Pentru serviciile intragrup, recomandăm revizuirea testului beneficiului şi colectarea dovezilor privind prestarea şi beneficiile obţinute, având în vedere practica ANAF şi propunerile OCDE de revizuire a Capitolului VII al Liniilor directoare, încă în curs de definitivare.

Este necesară şi reconcilierea Local File şi Master File cu CbCR, situaţiile financiare, SAF-T, RO e-Factura şi, după caz, raportările Pilonului II, astfel încât eventuale diferenţe să fie identificate şi explicate înaintea unui control.

Pentru tranzacţiile semnificative sau recurente, contribuabilii pot analiza şi oportunitatea unui APA bilateral, în funcţie de nivelul de risc şi de nevoia de certitudine fiscală.