EXCLUSIVITATE - CORESPONDENŢĂ DIN DANEMARCA AI, electrificare şi automatizare: triada ce redefineşte energia mondială

Inteligenţa Artificială schimbă regulile jocului în energie faţă de ceea ce se întâmpla în urmă cu zece ani, iar efectul acestui schimb este creşterea exponenţială a vitezei tuturor proceselor, ceea ce împinge companiile din domeniu să-şi accelereze digitalizarea, au afirmat participanţii la Innovation Summit, eveniment desfăşurat săptămâna trecută la Copenhaga, sub egida Schneider Electric.

În prima zi a summitului, Olivier Blum, CEO-ul companiei Schneider Electric, a afirmat că, indiferent de discursul public decidenţilor politici, angajamentul faţă de tranziţia energetică şi climatică rămâne neschimbat, iar responsabilitatea de a oferi un viitor mai bun generaţiei următoare ne aparţine tuturor. Dincolo de retorică, direcţia este confirmată de cifre: peste 8.000 de companii s-au angajat să-şi reducă emisiile de CO2, iar „trenul a părăsit gara”, pentru că regenerabilele sunt deja competitive şi în creştere.

Olivier Blum a arătat că Danemarca şi ţările scandinave se mişcă rapid în domeniul regenerabilelor, în timp ce geopolitica actuală, cauzată de conflictul Rusia-Ucraina şi de volatilitatea globală, rescrie preţurile şi apetenţa pentru investiţii. CEO-ul Schneider Electric a precizat însă că transformarea decisivă vine dinspre cerere, deoarece electrificarea devine "lingua franca” a progresului nu doar fiindcă vorbim despre o energie mai curată, ci pentru că este cea mai eficientă formă de energie de la generare până la consum, iar acest lucru se vede în fiecare gospodărie, dar şi în transporturi şi în industrie, unde clienţii îşi electrifică procesele, lucru ce obligă distribuţia de joasă şi medie tensiune să intre într-o etapă de reinventare.

• Electrificarea, noua „limbă universală” a progresului

În acest context, Olivier Blum a afirmat că Schneider Electric îşi asumă rolul de a da un impuls puternic industriei prin adoptarea noilor tehnologii şi prin crearea unui ecosistem extins de parteneri, în logica „mai mult electric, mai mult digital”, cu un diferenţiator clar faţă de acum un deceniu: inteligenţa artificială, care conectează dispozitivele, multiplică eficienţa şi deschide un val uriaş de investiţii în infrastructură, de la noi gigawaţi până la un mod cu totul diferit de a proiecta centre de date pentru generaţia de cipuri ce vine dinspre Nvidia.

CEO-ul grupului Schneider Electric a mai menţionat că provocarea este dublă: "să echilibrăm puterea, răcirea şi controlul cu o arhitectură care maximizează eficienţa şi rezilienţa, în timp ce lumea devine mai fragmentată, cu reguli locale, tarife schimbătoare şi o presiune tot mai mare pentru cloud şi suveranitate digitală”.

În acest context, Olivier Blum a spus că în tot acest proces „oamenii contează, planeta contează, afacerile contează”, iar următorul ciclu este despre cum energia „ne va alimenta viaţa”, schimbând totul, de la casă şi firmă, la infrastructură. În acest sens strategia Schneider Electric doreşte să valorifice poziţia unică de electrificare în patru segmente - locuinţe rezidenţiale, clădiri de birouri şi clădiri publice, centre de date şi industrie -, combinată cu mai multă automatizare şi cu o platformă deschisă, alimentată de Inteligenţa Artificială. Ideea-cheie este „onboardingul” facil al clienţilor Schneider Electric pe dispozitive inteligente, conectate prin acelaşi gateway, cu software-first în ADN, Edge control şi computing pentru operare eficientă şi, mai ales, o structurare a datelor „de pe teren, operaţionale şi de întreprindere” astfel încât electrificarea combinată cu automatizarea şi cu datele obţinute să livreze eficienţă, sustenabilitate şi rezilienţă în fiecare segment.

La rândul său, Laurent Bataille, vicepreşedinte Schneider Electric pentru operaţiunile din Europa, a declarat că ne aflăm într-un moment de răscruce: „Una dintre principalele provocări în Europa este preţul energiei. Preţurile energiei electrice în Europa sunt, de obicei, de 2,5 ori mai mari decât în SUA. În 2024, statele europene au importat produse energetice de 380 miliarde euro şi din acest motiv trilemă energetică - accesibilitate şi competitivitate, securitatea aprovizionării, decarbonizare - trebuie să modeleze fiecare decizie publică şi investiţională. Convingerea mea este că decarbonizarea prin electrificare poate deveni un avantaj competitiv, dar are nevoie de o politică industrială puternică, de tipul European Clean Industrial Deal, care să integreze competitivitatea, finanţarea tranziţiei (în special pentru IMM-uri), adoptarea masivă a AI în energie pentru eficienţă şi accelerarea decarbonizării, finalizarea pieţei unice pentru volum şi preţuri stabile, precum şi politici coerente pentru o economie verde şi competitivă”.

• Digitalizarea, automatizarea şi decarbonizarea, cerinţe vitale pentru competitivitatea industrială a Europei

Domnia sa a mai spus că digitalizarea este al doilea mare pilon în actuala tranziţie energetică şi a arătat că în acest moment mai puţin de 30% dintre companii se simt capabile să implementeze digitalul la scară, din cauza existenţei unui decalaj de competenţe şi de execuţie, decalaj pe care doar AI îl poate comprima, dacă este implementată rapid.

Convergenţa electrificării, automatizării şi inteligenţei digitale îşi face simţită prezenţa în Europa, au susţinut participanţii la dezbaterea moderată de Monique Elliot, liderul de brand şi comunicare al Schneider Electric, dezbatere ce a avut loc în cadrul Innovation Summit.

Cu acest prilej, vicepreşedintele Laurent Bataille a precizat că automatizarea şi digitalizarea reduc risipa energetică în infrastructurile vechi şi a arătat: „Franţa a simulat drumul la net zero până în 2050, iar câştigurile de eficienţă din automatizare şi digitalizare ar trebui să acopere aproximativ 40% din transformarea necesară”. Vicepreşedintele Schneider Electric a mai spus că realizarea electrificării este vitală pe continentul european şi ar economisi aproape 250 miliarde euro pe an prin reducerea fundamentală a importurilor de combustibili fosili. Combinate, efectele se vor multiplica: vor fi mai multe pompe de căldură şi sisteme moderne de management al clădirii, reţele mai inteligente care vor optimiza capacitatea de producţie, flexibilitate în economie şi mai multă competitivitate.

La rândul său, Caspar Herzberg, CEO al companiei AVEVA, a prezentat o realitate crudă: producătorii europeni plătesc de două ori mai mult pentru energie decât cei din SUA şi cu 50% mai mult decât în China. De aceea, el a precizat că este nevoie de investiţii masive în digitalizare şi eficienţă energetică, în condiţiile globale actuale în care transformarea economiei se accelerează.

Frederic Godemel, vicepreşedinte al Schneider Electric pentru managementul energiei, a adăugat că Europa poate fi bogată în energie cu condiţia să treacă masiv la electrificare, chiar dacă în acest moment energia abundentă din regenerabile fluctuează. Potrivit lui Godemel, soluţia este software-ul care simplifică complexitatea tuturor proceselor. Domnia sa a exemplificat spunând că AI „cunoaşte locuinţa în care este utilizată, ştie când e conectată maşina electrică, cât produc panourile solare, prioritizează sarcinile (până şi o maşină de spălat vase poate deveni un semnal de prioritizare) şi recalibrează automat consumul necesar de energie electrică. Mai mult, în cadrul companiilor, agregarea datelor energetice multi-site şi utilizarea lor prin aplicaţii permit strategii de sustenabilitate şi economii reale, cu decizii rapide şi informate. Practic, totul converge către aceeaşi promisiune: datele potrivite, structurate şi uşor de folosit, produc decizii mai bune şi rezultate mai rapide.

• Fabricile AI, factor important în revoluţia energetică

Pankaj Sharma, vicepreşedinte al Diviziei Secure Power din cadrul Schneider Electric, şi Carlo Ruiz, vicepreşedinte Enterprise Solutions & Operations, NVIDIA EMEA, au arătat care va fi standardul următorului val privind „fabricile AI”.

Pankaj Sharma a spus că utilizarea Inteligenţei Artificiale va aduce eficienţă în locuinţe, industrie, sănătate, educaţie şi media, dar are nevoie de o putere de calcul masivă şi o eficienţă energetică crescută, inclusiv trecerea la o putere superioară la nivel de rack. Schimbarea nu este doar în hardware -sisteme de alimentare, răcire-, a spus vicepreşedintele Diviziei Secure Power din cadrul Schneider Electric, ci în modul în care vor fi proiectate, monitorizate, controlate şi va fi făcută mentenanţa viitoarelor centre de date.

„Fiecare fabrică AI de un gigawatt ar putea genera 100 milioane dolari pe zi”, ceea ce impune service condiţional şi disponibilitate aproape absolută, a precizat Pankaj Sharma.

Carlo Ruiz, vicepreşedintele Enterprise Solutions & Operations, NVIDIA EMEA, a adăudat: „O fabrică AI are nevoie de electricitate, date - preferabil locale -, software şi configurare AI, iar outputul este tokenizarea rezultatelor. Pentru a ţine ritmul unui ciclu tehnologic de un an, parteneriatele strânse cu companii precum Schneider Electric standardizează arhitecturi, creează referinţe şi evită reinventarea roţii. Eficienţa energetică pe aceste sisteme a înregistrat salturi foarte mari: pe parcursul a opt ani, energia necesară pentru a produce un token s-a redus de 45.000 de ori, iar trecerea la arhitecturi optimizate pentru inferenţă - unde eficienţa a devenit chiar mai mare decât în antrenament - cere un strat fizic diferit. (...) Totul începe în «gemeni digitali» construiţi în Omniverse: centrele de date se pot proiecta, simula şi optimiza înainte de prima operaţiune derulată, iar infrastructura fizică devine «sim-ready»”.

Parteneriatele accelerează realitatea, nu doar viziunea, a punctat Laurent Bataille, care a precizat că electrificarea Europei bate pasul pe loc. „Proporţia electricităţii în peisajul energetic general este de 21% şi a rămas stabilă două decenii, deşi obiectivul pentru 2050 este peste 50%. China, în aceeaşi perioadă, a crescut ponderea electricităţii cu 20 de puncte procentuale. De aceea, avem nevoie de parteneriate pentru a mişca acul şi a merge mult mai repede. Nu mai e timp pentru programe «site cu site», în condiţiile în care astăzi creăm şabloane standard, modele de date standard, stack-uri digitale care se implementează în masă în cele 80 de fabrici din întreaga lume, şabloane şi modele ce reprezintă singura cale pentru viteză şi impact”, a spus Laurent Bataille.

În acest context, Caspar Herzberg, CEO al companiei AVEVA, a arătat că drumul de la 21% la peste 50% în două-trei decenii privind electrificarea poate fi accelerat de industriile care îşi bazează producţia pe utilizarea energiei din surse regenerabile, iar un rol important îl pot avea startup-urile din domeniul nuclear (care utilizează tehnologia SMR - reactoare mici modulare) şi cele care activează în domeniul producerii hidrogenului verde, unde viteza de proiectare, punere în funcţiune şi operare pe aceeaşi platformă digitală, cu geamăn digital, va deveni un avantaj decisiv.

Potrivit celor de mai sus electrificarea, digitalizarea şi AI rescriu, împreună, manualul competitivităţii şi al sustenabilităţii. „Lumea de mâine va fi cu siguranţă mai electrică, va fi mai digitală, cu mai multă putere de calcul. Şi, pentru a realiza această ecuaţie trebuie să investim masiv în capacităţi digitale, capturând datele corecte şi utilizându-le în scopul simplificării şi al utilizării simple”, a concluzionat Frederic Godemel, vicepreşedinte al Schneider Electric pentru managementul energiei.