JURNAL DE CĂLĂTORIE Cum împleteşte Bodrum luxul turcesc cu vibe-ul grecesc

După doi ani în care, din motive personale, nu mai fusesem la mare, îmi doream foarte mult o vacanţă estivală cu de toate - cu multa relaxare, cu răsărituri şi apusuri senzaţionale, cu muzică bună, cocktailuri, delicatese, dar şi cu plimbări prin staţiuni şi oraşe mediteraneene, cu peisaje colorate, cu terase, cu arhitectură, istorie şi cultură.

Cu alte cuvinte, oscilam între resorturile all inclusive de pe plajele turceşti şi casele alb-albastre, florile şi tavernele de pe insulele greceşti.

Soluţia ca să împletesc cele două variante a fost să merg în peninsula Bodrum, pe teritoriul vechii Karii, ce păstrează încă, din antichitate, puternice influenţe elene, întrucât, printre alte popoare, aici au trăit şi triburi greceşti.

De aceea, în staţiunile din Bodrum regăsim atât luxul pe care îl oferă resorturile turceşti de 4 şi 5 stele, cât şi arhitectura grecească, ce se împleteşte într-un mod perfect, ameţitor, cu eleganta bougainvillae (aşa numita floare de hârtie), care se caţără nestingherită pe porţi, pe garduri şi pe casele simple, alb-albastre, conferindu-le un farmec aparte. De asemenea, poveştile, istoria, cultura şi religia îmbină armonios cele două lumi.

Mai mult decât atât, din regiunea turcească Bodrum se poate ajunge în circa jumătate de oră pe insula grecească Kos, existând, astfel, posibilitatea ca într-o singură zi să simţi vibe-ul a două ţări.

De la golfurile liniştite din Akyarlar la portul superyachturilor din Yalikavak şi de la vestigiile Halicarnasului la mesele cu peşte din Gumuşluk, peninsula Bodrum oferă experienţe pentru aproape orice tip de turist. Numele acesteia este asociat, în primul rând, cu hoteluri şi resorturi luxoase, yahturi, restaurante sofisticate şi o viaţă de noapte animată. Dar peninsula are şi o altă latură, mai liniştită, în care dimineţile încep pe plajă, zilele continuă în compania vegetaţiei mediteraneene, a brizei blânde şi a turcoazului apei, iar serile se încheie sub vraja apusului peste Marea Egee, cum doar în cărţi poştale am mai văzut.

Marea este omniprezentă în experienţa unei vacanţe în Bodrum, fie că este privită de pe plajă, de pe terasa unui restaurant, dintr-o barcă sau de pe promenada unui port.

Pe lânga arhitectura, vegetaţia, gastronomia, apa şi soarele specifice locului, vacanţa la resort este pigmentată de prezenţa pisicilor de diverse culori, care lenevesc la tot pasul, şi a căţeilor plajei, ce par să-i apere pe turişti şi să supravegheze bunul mers al resortului. Prezenţa lor foarte blândă şi liniştită nu pare una străină, ci una firească, şi contribuie la farmecul locului. Pisicile îşi găsesc locuri de odihnă la umbră, iar câinii se plimbă printre turişti, cerşind câte o mângâiere. Sunt detalii mici, dar care dau personalitate destinaţiei.

• Akyarlar - staţiunea care pare cucerită de vegetaţie multicoloră

Am ales să stau pentru şapte nopţi într-un hotel de cinci stele din Akyarlar, cu servicii ultra all inclusive. Staţiunea este superbă: serviciile hoteliere sunt absolut suficiente cât să nu simţi nevoia sa ieşi din resort, apusurile sunt senzaţionale - misterioase şi intense în acelaşi timp, de parcă-ţi vorbesc despre culorile vieţii, dar şi despre norii care o umbresc, promiţându-ţi un nou răsărit plin de strălucire. Iar dacă te hotărăşti să te plimbi prin împrejurimile hotelului, o să descoperi peisaje edenice, în care ai impresia că arhitectura şi natura nu pot exista una fără cealaltă, iar acest cuplu coboară într-o armonie perfectă către mare, creând impresia că se scurge pe scările înguste acoperite de bolţi din flori împletite printre crengile copacilor. Atâta culoare, bun gust şi eleganţă rar întâlneşti. Fiecare casă este pe jumătate acoperită cu bougainvillea uriaşă de diverse culori - albă, galbenă, roză, roşie, fucsia, purpurie -, care dă impresia că patronează zona, pinii par desprinşi din grădinile japoneze, iar locuinţele din staţiune, asemeni celor din întreaga regiune Bodrum, sunt terasate, ceea ce dă o pată intensă de măreţie.

Aflată în sudul peninsulei, la aproximativ 22 de kilometri de centrul oraşului Bodrum şi foarte aproape de insula grecească Kos, staţiunea Akyarlar este cunoscută pentru apele sale limpezi şi puţin adânci, dar şi pentru condiţiile favorabile sporturilor nautice.

În Akyarlar, apusul peste mare devine aproape un ritual. Soarele coboară lent şi se ascunde după crestele muntoase de la orizont, lumina care invadează cerul şi marea prinzând zeci de nuanţe şi culori şi schimbându-se de la o zi la alta. Astfel, suprafaţa mării ia forma unui decor diferit de la seară la seară, oferind un spectacol vizual inedit de fiecare dată.

Akyarlar poate fi punctul de plecare pentru explorarea întregii peninsule Bodrum. La distanţe relativ mici se află Turgutreis, Gumuşluk, Yalikavak şi, bineînţeles, oraşul Bodrum. Dar de aici se fac şi excursii la Efes, ori croaziere pe mare sau către insula Kos, precum şi transferuri către trasee de buggy şi ATV, jeep safari prin interiorul peninsulei, călărie, scufundări şi diverse activităţi nautice.

• Turgutreis, Gumuşluk, Yalikavak - drumul de la pitoresc la lux

Prima oprire de la Akyarlar poate fi Turgutreis, o localitate importantă a peninsulei, unde te poţi bucura de o plajă lungă, promenadă, restaurante, magazine şi port. Turgutreis oferă şi o imagine mai apropiată de viaţa locală, prin pieţele tradiţionale, unde se găsesc fructe şi legume, condimente, textile şi produse artizanale, atmosfera fiind foarte diferită de cea a magazinelor şi restaurantelor orientate către turismul premium.

Din Turgutreis, traseul poate continua către Gumuşluk, una dintre cele mai pitoreşti localităţi din zonă, construită în zona fostului oraş antic Myndos, unde vestigiile istorice fac parte din peisajul contemporan. La reflux, se poate merge prin apa puţin adâncă, pe traseul vechiului oraş, către Rabbit Island (Insula Iepurilor).

Dar Gumuşluk este cunoscută şi pentru gastronomie. Restaurantele de pe mal, mesele cu peşte şi apusurile transformă localitatea într-unul dintre locurile de unde nu ai mai vrea să pleci.

Dacă Gumuşluk păstrează ceva din atmosfera unui sat pescăresc, Yalikavak arată cealaltă faţă a peninsulei. În ultimele decenii, localitatea s-a transformat într-o destinaţie sofisticată, în care turismul de lux, restaurantele, shoppingul premium şi yachtingul ocupă un loc important. Portul Yalikavak este unul dintre simbolurile acestei transformări.

Tocmai această diferenţă este una dintre particularităţile Bodrumului, întrucât în aceeaşi peninsulă poţi găsi atât o plajă liniştită, cât şi un port dominat de yahturi de milioane de euro.

• Oraşul Bodrum sau vechiul Halicarnas

Turistul interesat de cultură şi istorie, dar şi de viaţa de noapte şi de o sesiune serioasă de shopping, nu doar de relaxare şi de plimbări scurte în jurul hotelului, trebuie să ajungă în oraşul Bodrum.

Cunoscut în antichitate sub numele grecesc Halicarnas, fiind întemeiat, în jurul anului 1000 î.Hr., de colonişti dorieni (unul dintre principalele triburi elene, care a părăsit Grecia continentală şi a înfiinţat colonii în Marea Egee, în Asia Mică sau pe ţărmurile altor mări), oraşul a fost cucerit de Imperiul Otoman sub conducerea sultanului Soliman Magnificul, care i-a alungat pe Cavalerii Ioaniţi din cetate în anul 1522.

Cu atmosfera sa boemă şi elitară, Bodrum este locul în care a fost construit Mausoleul lui Mausolos, una dintre cele Şapte Minuni ale lumii antice. Ruinele Mausoleului pot fi vizitate şi astăzi, iar în apropiere se află Teatrul Antic şi Poarta Myndos. Un alt reper al vechiului Halicarnas este Castelul Bodrum, ridicat de Cavalerii Ordinului Sfântului Ioan în secolul al XV-lea. Castelul domină portul şi găzduieşte Muzeul de Arheologie Subacvatică, unde sunt expuse artefacte recuperate din epavele Mării Egee.

Astfel, în câteva ore poţi trece de la plaja modernă şi resorturile luxoase la vestigiile unui oraş antic, care a făcut parte din istoria uneia dintre cele mai importante regiuni ale lumii mediteraneene. Desigur, în drum poti cumpăra suveniruri din magazinele ce alcătuiesc bazarul de la malul mării şi fără discuţie nu ai să poţi părăsi portul fără să poposeşti la una din terasele de pe promenadă pentru a savura o cafea turcească la apus.

• Efes - când vacanţa la mare se transformă într-o călătorie prin istorie

Continuând periplul prin istorie, cultură şi religie, pentru turiştii dispuşi să aloce o zi întreagă unei excursii mai lungi, vestul Turciei deschide drumul către unele dintre cele mai importante vestigii ale lumii antice. Printre acestea se află Efes, un impresionant oraş păstrat în această parte a zonei mediterane.

Odată ajuns între ruinele oraşului, este greu să nu te transpui în Efesul vechi, în perioada sa de maximă dezvoltare, mai ales că situl arheologic conţine şi un muzeu unde poţi continua călătoria în timp. Acolo, o experienţă video imersivă, îi duce pe vizitatori în lumea Efesului de acum aproape două milenii. Imaginile şi efectele vizuale creează senzaţia că te afli chiar în mijlocul oraşului antic, printre clădirile, străzile şi oamenii de atunci, transformând vizita într-o adevărată incursiune în trecut.

Întorcându-ne la ruinele oraşului Efes, străzi pavate cu piatră, coloane, temple, pieţe, băi, case decorate cu mozaicuri şi fresce şi, mai ales, celebra Bibliotecă a lui Celsus reconstruiesc, fragmentar, imaginea unui oraş care a fost unul dintre marile centre ale lumii vechi. Printre monumentele cele mai importante se numără Marele Teatru şi casele de pe terase, decorate cu mozaicuri şi picturi murale. Efesul a cunoscut mai multe etape de dezvoltare, iar în perioada romană a devenit capitala provinciei romane Asia şi un important centru comercial şi cultural.

• Casa Fecioarei Maria - povestea unei descoperiri pornite de la o viziune

Dimensiunea spirituală a Efesului conduce către una dintre cele mai speciale opriri ale excursiei - casa despre care se spune că ar fi fost locuinţa unde şi-a petrecut ultimii ani din viaţă şi unde ar fi şi murit Fecioara Maria.

Casa se află pe Muntele Bulbuldaği, la aproximativ şapte kilometri de Efes, într-un loc retras considerat un important punct de pelerinaj creştin, înconjurat de vegetaţie, la capătul unei poteci cu măslini.

Povestea descoperirii sale este una neobişnuită, iar în centrul ei se află o călugăriţă germană din secolul al XIX-lea, Anna Catherine Emmerich, care nu ajunsese niciodată în Anatolia. În timpul unei perioade de boală, în care nu se putea deplasa, ea a relatat viziuni despre viaţa Fecioarei Maria şi despre locul în care aceasta şi-ar fi petrecut ultimii ani din viaţă. Scrierile sale au fost consemnate de Clemens Brentano şi publicate ulterior. Descrierile au fost suficient de precise încât au atras atenţia asupra regiunii Efesului. În 1881, un preot francez, Abbe Julien Gouyet, a mers în zona Efesului şi a identificat, pe munte, o construcţie mică de piatră care părea a fi cea descrisă în viziunile lui Emmerich. Ulterior, în 1891, preoţii lazarişti au organizat o cercetare sistematică a zonei, iar echipa a identificat fundaţiile unei capele care corespundeau, în opinia lor, descrierilor călugăriţei.

Potrivit tradiţiei creştine, Sfântul apostol şi evanghelist Ioan ar fi venit la Efes împreună cu Fecioara Maria, după moartea lui Isus, pentru a o proteja de persecuţiile împotriva creştinilor. De altfel, mormântul Sf. Ioan se află la doar câţiva km de ruinele oraşului Efes.

Experienţa vizitei Casei Fecioare Maria este puternică tocmai prin contrastul pe care îl impune: după câteva ore petrecute printre străzile, coloanele şi monumentele unui oraş antic, ajungi într-un spaţiu mic, simplu şi discret, în care oamenii vin să se roage.

UNESCO menţionează că acest loc a fost vizitat de Papa Paul al VI-lea, în 1967, de Papa Ioan Paul al II-lea, în 1979, şi de Papa Benedict al XVI-lea, în 2006.

Astfel, excursia la Efes şi Casa Fecioarei Maria schimbă perspectiva asupra întregii vacanţe. Dacă în Akyarlar experienţa este dominată de mare, soare, apusuri, vegetaţie mediteraneană şi relaxare, iar în Yalikavak de yahturi şi turism premium, în Efes descoperi o altă dimensiune a regiunii: mii de ani de istorie şi o moştenire spirituală care continuă să atragă oameni din întreaga lume.

Este motivul pentru care o vacanţă de şapte zile într-un resort din Bodrum nu trebuie privită ca o experienţă limitată la plajă şi piscină. Poţi să petreci zile întregi fără să pleci din hotel, bucurându-te de facilităţi, gastronomie şi mare, dar poţi, la fel de bine, să foloseşti resortul ca bază pentru a descoperi o regiune în care istoria greacă şi romană, creştinismul şi tradiţiile Anatoliei se întâlnesc la câteva ore de mers.

• Aproape 550.000 de turişti străini au ajuns în peninsula Budrum, în primele şapte luni ale anului

Sezonul turistic al Bodrumului este legat, în primul rând, de lunile calde, din aprilie-mai până în octombrie-noiembrie, cu perioada de vârf în iulie şi august. În mijlocul verii, temperaturile sunt ridicate, iar staţiunile sunt cele mai aglomerate. Pentru cei care preferă temperaturi mai blânde şi o atmosferă mai relaxată, începutul sau sfârşitul sezonului pot fi variante mai confortabile. Septembrie este, în mod special, o lună indicată pentru vacanţă - marea rămâne caldă, temperaturile sunt mai uşor de suportat, iar presiunea turistică începe să scadă.

Datele pentru acest an confirmă dimensiunea internaţională a turismului din Bodrum. În primele şapte luni ale anului, în peninsulă au ajuns aproximativ 549.500 de turişti străini pe cale aeriană şi maritimă, potrivit datelor prezentate, recent, de vicepreşedintele Asociaţiei Hotelierilor din Bodrum, Alişir Şahin, şi citate de agenţia turcă DHA. Conform sursei citate, britanicii s-au aflat pe primul loc între pieţele externe, fiind urmaţi de turiştii din Rusia, Polonia, Germania şi Olanda.

Informaţiile sunt confirmate şi de Vlad Sofiiskii, ghidul agenţiei Akay Travel Group (partenerul din zonă al companiei Christian Tour, cu care am ales să călătoresc), care subliniază că Bodrum este o zonă unde ajung turişti bogaţi, cei mai mulţi fiind ruşi, germani, elveţieni, dar şi ucraineni, arabi şi turci. Dintre toţi turiştii care au ajuns anul acesta în Bodrum, românii au reprezentat circa 10%, spune Vlad Sofiiskii. Din Bucureşti până pe aeroportul din peninsulă se poate ajunge în mai puţin de două ore cu charterele AnimaWings.