English
Actualizare - Gabriela Bălănuţă, Ambasada Sustenabilităţii în România: „Sustenabilitatea nu înseamnă doar raportare”
Sustenabilitatea trebuie integrată în toate activităţile unei companii şi nu poate fi redusă la îndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la responsabilitatea departamentelor de marketing şi comunicare, consideră Gabriela Bălănuţă, Partnership Manager în cadrul Ambasadei Sustenabilităţii în România. Aceasta a atras atenţia că schimbările climatice şi noile reglementări europene generează atât riscuri, cât şi oportunităţi pentru mediul de afaceri, în special în ceea ce priveşte reducerea costurilor, eficienţa energetică, accesul la finanţare şi dezvoltarea competenţelor interne.
”Un lucru pe care îl auzim foarte des, în special din partea companiilor care îşi doresc să intre în coaliţie, este că sustenabilitatea ar însemna, în principal, raportare şi că de cele mai multe ori, responsabilitatea pentru acest domeniu este izolată în departamentele de CSR, marketing sau comunicare. În ceea ce priveşte primul aspect, este adevărat că cerinţele de raportare au fost relaxate şi că acestea se aplică acum unui număr mult mai mic de companii. Însă, aşa cum s-a subliniat deja în cadrul acestui panel, sustenabilitatea nu înseamnă doar raportare” a declarat aceasta.
---
Actualizare - Dalia Stoian, preşedinte EFdeN: „Reducerea emisiilor de carbon duce, în final, la reducerea costurilor”
Sustenabilitatea trebuie privită ca o strategie economică pe termen lung, nu doar ca un instrument de imagine pentru companii, în condiţiile în care investiţiile în eficienţă energetică şi reducerea emisiilor de carbon pot genera economii semnificative pe întreaga durată de viaţă a clădirilor, consideră Dalia Stoian, preşedintele EFdeN.
„Pentru mine sustenabilitatea nu este un concept menit doar să ne facă să ne simţim bine sau să ne ofere o imagine de organizaţie preocupată de mediu. Este, în primul rând, un concept foarte pragmatic. Ca societate, ne-am dat seama că, dacă vom continua să generăm emisii suplimentare prin activităţile umane, aşa cum am făcut până acum, acest lucru va avea efecte şi consecinţe asupra mediului în care trăim. De exemplu, fenomenele meteorologice extreme pot afecta semnificativ activitatea agricolă. Peste zece ani, este posibil să nu mai putem cultiva în aceleaşi condiţii ceea ce cultivăm astăzi. Toate aceste schimbări se traduc, în cele din urmă, în costuri” a declarat aceasta.
(S.B.)
---
Actualizare - Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager ING Bank România: "Am acordat anul trecut 1,8 miliarde de euro în finanţări cu componente de sustenabilitate”
Riscurile cauzate de schimbările climatice şi de criza energetică nu îşi găsesc soluţionarea doar în directiva Omnibus, a afirmat Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager ING Bank România.
Reprezentanta ING Bank România a precizat: „Pentru bănci nevoia de date rămâne şi, da, se traduce în finanţări şi în condiţiile de finanţare. Deci ăsta este mixul, de fapt, şi de ce facem ceea ce facem. Acum, partea de finanţare sustenabilă şi felul în care ne uităm noi, până la urmă învăţăm foarte mult de la clienţii noştri, indiferent dacă vorbim de IMM-uri sau de companii mari, cum sunt cele din industrie; în finanţarea acestor companii am contribuit şi noi. Vedem următorul lucru: finanţarea sustenabilă a avut o creştere foarte mare, şi aici mă uit la nivel global, a avut o creştere foarte mare până prin 2022, când a fost punctul maxim, după care lucrurile s-au temperat un pic. E posibil să fie şi din cauza politicului, dar vedem o revenire din 2025 încoace care se menţine şi anul ăsta. Ca să vă faceţi o idee, doar pentru companii medii şi mari în România, doar anul trecut finanţările ING au fost de 1,8 miliarde de euro în finanţări cu componente de sustenabilitate. Anul acesta, până la jumătate, am avut 800 de milioane de euro. Deci cu siguranţă cresc în raport cu 2022; au crescut pentru că România a tot crescut. Vorbesc la nivel global - piaţa din Europa cred că este mult mai dezvoltată. OK, asta e la nivelul companiilor. Deci companiile se uită foarte pragmatic la sustenabilitate, la factură, la ce înseamnă schimbările astea de producţie. Iar dacă ne uităm la persoane fizice, la ceea ce vedem, la ceea ce trăim fiecare dintre noi, sustenabilitatea «trece prin stomac». Fiecare se întreabă ce poate să facă, ce poate să ajusteze. Pentru noi, la nivel de mediu, contează foarte mult zona de renovare şi de eficienţă energetică a clădirilor pentru persoane fizice, de altfel relevante şi pentru companii. Dacă la sfârşitul anului trecut clienţii care accesau credite ipotecare aveau clasă energetică bună în proporţie de 40,8%, în prima jumătate a anului procentul a trecut deja de 50%. Asta înseamnă că ne preocupăm tot mai mult”.
(G.M.)
---
Actualizare - Indra Mihăilă, PepsiCo: "Sistemele de reciclare a ambalajelor flexibile trebuie îmbunătăţite”
Sistemele de colectare, sortare si reciclare a ambalajelor flexibile trebuie îmbunătăţite şi toţi actorii implicaţi (autorităţile locale, cele de control, consumatorul) trebuie sa conclucreze, pentru a exista siguranţa că aceste ambalaje ajung acolo unde trebuie, este de părere Indra Mihăilă, Corporate Affairs Manager PepsiCo. În opinia sa, în acest domeniu este nevoie de o infrastructură adaptată, întrucât există o serie de provocări în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea ambalajelor flexibile.
Sustenabilitatea este parte din strategia de business a PepsiCo, afirmă Indra Mihăilă, adăugând că, în ultimii ani, compania a făcut investiţii importante în această zonă, realizând ferme de panouri solare şi achiziţionând energie verde. De asemenea, PepsiCo procură mare parte din materia primă de la furnizori locali, utilizând tehnologia pentru zona de control în procesul de fabricaţie.
E.O.
---
Actualizare - Irina Siminenco, Nestle România: ”Pentru noi, sustenabilitatea nu se rezumă doar la a pune o etichetă pe produs”
Pentru noi, zona de sustenabilitate nu se rezumă doar la a pune o etichetă pe produs, cu originea sa, cu originea materiei prime, înseamnă să înţelegem de unde vin aceste materii prime şi cum au fost realizate, afirmă Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager Nestle Romania. Domnia sa explică: ”De ce este important să ştim asta? Pentru ca să putem să intervenim în cazul în care se identifică riscuri. Ne uităm la declaraţiile furnizorilor, dar acest lucru nu este nici pe departe suficient. De aceea introducem la nivel contractual, pe întreg lanţul de aprovizionare, anumite cerinţe de mediu şi de respectare a drepturilor omului, astfel încât să ne asigurăm că materia primă pe care o folosim în produsele noastre este una sustenabilă. Ne uităm la due diligence din perspectiva riscurilor, ne uităm la diverse norme de instructaj pe care le putem oferi fermierilor cu care colaborăm şi tuturor furnizorilor. Trebuie să ştim de unde provin materiile prime pentru produsele noastre, lucru care ne ajută foarte mult şi pe plan local, deoarece, fiind un cumul de factori pe care îl luăm în considerare şi având această experienţă de aproape 160 de ani în spate, atunci când vine vorba de produse alimentare şi băuturi, putem să ne bazăm pe o bază foarte largă, care vine şi cu foarte multă responsabilitate şi cu multă complexitate în condiţiile în care produsele Nestle sunt distribuite în 185 de ţări la nivel global şi avem peste 2000 de branduri”.
(A.V.)
---
Actualizare - Mădălina Vîjiac, Chief Sustainability Officer Grupul Carmistin: "Privim sustenabilitatea ca pe o oportunitate şi ca pe o direcţie pe care trebuie să ne-o asumăm”
Sustenabilitatea reprezintă o oportunitate şi o direcţie bine conturată în cadrul Grupului Carmistin, a afirmat Mădălina Vîjiac, Chief Sustainability Officer (n.red. - director pentru sustenabilitate) în cadrul companiei respective.
Mădălina Vîjiac a precizat: „Privim sustenabilitatea ca pe o oportunitate şi ca pe o direcţie pe care trebuie să ne-o asumăm, fiind vorba despre responsabilitate şi responsabilizare. La nivel central stabileşti strategia şi obiectivele, iar apoi trebuie să responsabilizezi echipele din teritoriu în cele 41 de companii pentru a lucra aliniat. Deşi este dificil, având un lanţ integrat, nu putem da vina pe alţii; întregul lanţ este al nostru. Am plăcerea şi responsabilitatea de a coordona partea de raportare pentru cea mai mare companie producătoare de carne din România, grupul Carmistin. Acesta reuneşte peste 41 de companii pe un lanţ integrat, ce presupune divizia de agricultură (unde ne producem o parte din materia primă), FNC-urile (unde ne producem furajele), fermele de păsări şi fermele de porcine. Avem distribuţie şi suntem prezenţi deja în 30 de ţări din Uniunea Europeană şi nu numai, ceea ce reprezintă un volum foarte mare de date, informaţii şi procese pe care echipa de sustenabilitate trebuie să le analizeze, să le interpreteze şi să le urmărească. Raportarea se face conform unor standarde şi cerinţe europene. Pentru noi, legislaţia şi ghidurile europene au reprezentat întotdeauna o prioritate, deoarece am observat că legislaţia română vine puţin mai greu din urmă, iar disponibilitatea ghidurilor la nivel european ne-a ajutat foarte mult în partea de predictibilitate şi de anticipare a ceea ce urmează, astfel încât să putem lua măsuri şi să acţionăm din timp. Planurile au fost făcute cu ceva timp în urmă; poate nu le-am pus direct pe hârtie sub denumirea de strategie, dar ne-am făcut un plan de acţiuni, l-am discutat intern şi am demarat investiţii exact în această direcţie”.
Pentru a ne oferi o imagine a sustenabilităţii la Carmistin, reprezentanta companiei a prezentat cifrele la nivel de grup consolidat.
Mădălina Vîjiac a spus: „În luna septembrie am finalizat raportarea financiară şi pe partea de sustenabilitate pentru 41 de unităţi, având 2.718 angajaţi şi o producţie de pui estimată la 120.000 de tone de carne de pui. Toate acestea vin la pachet cu cerinţe de legislaţie europeană, standarde de calitate şi reglementări specifice din domeniul alimentar, plus standardele CSR/ESRS (E1, S1, S4), axate pe circularitate, apă şi schimbări climatice. Suntem activi şi avem un indicator specific pentru domeniul nostru: bunăstarea animalelor. Anticipam că agricultura are un potenţial destul de serios în ceea ce priveşte amprenta de carbon, iar rezultatele ne arată direcţiile în care trebuie să mergem şi confirmă munca depusă până acum. Defalcat, din totalul amprentei noastre de carbon, materiile prime şi furajele reprezintă aproximativ 62%, deşeurile şi fluxurile asociate ajung la 18%, arderea directă a combustibililor la 14%, iar electricitatea cumpărată doar 2%”.
Domnia sa a menţionat şi investiţiile în energie verde, furaje şi creşterea eficienţei făcute de Grupul Carmistin.
„Performanţa obţinută la consumul de energie se datorează celor peste 54-57 de proiecte de panouri fotovoltaice. Anul acesta am pus în funcţiune şi avem în implementare două proiecte mari, însumând aproximativ 11,1 MW, ajungând aproape de finalul anului la o autonomie energetică de 50% din panouri fotovoltaice proprii. Dacă planifici, urmăreşti şi monitorizezi atent, se poate. Deoarece partea de furaje are un impact semnificativ, am acţionat în această direcţie: în prezent avem o capacitate de furajare de 780.000 de tone pe an şi intenţionăm să ajungem la 1 milion de tone în 2030. Pentru că nu putem asigura întreaga materie primă doar din resurse proprii, dezvoltăm o investiţie într-o fabrică de furaje cu o capacitate de aproximativ 85.000 de tone pe an, care se alătură celor şase FNC-uri existente (dintre care unul este destinat exclusiv liniei bio)”, a arătat Mădălina Vîjiac.
Reprezentanta Carmistin s-a referit şi la investiţiile în digitalizare, monitorizare, precum şi la finanţarea sustenabilă.
„Fiind un lanţ integrat, diviziile colaborează pentru a gestiona impactul reciproc, ceea ce necesită coordonare, muncă şi viziune investiţională. Am intrat puternic în zona de digitalizare pentru a implementa sisteme automatizate care preiau date direct din flux. Astfel, depăşim simpla citire a facturilor şi putem vedea exact unde, cum şi în ce condiţii se consumă resursele, intervenind rapid la deviaţii. Avem două platforme prin care centralizăm consumul de gaze, energie şi combustibil (Scope 1, Scope 2 şi o parte din Scope 3), iar pe partea de mediu utilizăm o platformă pentru administrarea deşeurilor şi responsabilităţilor de mediu, dezvoltând şi modulul pentru regulamentul privind ambalajele. Analizăm conţinutul de material virgin din ambalaje şi capacitatea de reciclare, selectând furnizorii cu atenţie. Toate aceste demersuri necesită investiţii şi finanţare. Anul acesta am activat o clauză de sustenabilitate în contractul cu sindicatul bancar partener, identificând trei obiective strategice comune ce ne vor facilita credite mai avantajoase: reducerea amprentei de carbon; bunăstarea animalelor şi administrarea judicioasă a tratamentelor cu antibiotice (pentru a preveni rezistenţa la antibiotice); circularitatea şi reciclabilitatea ambalajelor”, a precizat Mădălina Vîjiac.
Pentru realizarea acestor schimbări, a fost necesară o muncă de echipă pe parcursul unui întreg an şi de susţinerea conducerii Grupului Carmistin care a investit în sistemele digitale necesare, dar şi în monitorizarea activităţilor, ceea ce a dus la reducerea timpului necesar centralizării datelor brute pentru Scope 1 şi Scope 2 de la şase luni la aproximativ două luni, permiţând echipei să se concentreze mai mult pe analiză şi măsuri, potrivit doamnei Mădălina Vîjiac.
(G.M.)
---
Actualizare - Gabriel Ţecheră, Transport Trade Services: „Prima reglementare legată de raportarea de sustenabilitate reprezintă unul dintre cele mai mari eşecuri legislative”
Modificările succesive ale reglementărilor europene privind raportarea de sustenabilitate au generat costuri semnificative pentru companii şi au afectat predictibilitatea cadrului legislativ, în condiţiile în care numeroase întreprinderi au fost obligate să aloce resurse importante pentru conformarea la cerinţe care ulterior au fost simplificate sau eliminate, consideră Gabriel Ţecheră, directorul de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori al Transport Trade Services (TTS). Acesta a criticat modul în care a fost concepută iniţial Directiva privind raportarea de sustenabilitate a întreprinderilor (CSRD), susţinând că autorităţile europene nu au evaluat corespunzător numărul companiilor care urmau să intre sub incidenţa noilor obligaţii.
Potrivit reprezentantului TTS, abordarea diferenţiată a obligaţiilor de raportare, în funcţie de dimensiunea întreprinderilor, reprezintă o soluţie justificată, însă adoptarea acesteia după ce companiile au început deja procesul de conformare ridică probleme privind eficienţa şi coerenţa reglementării europene.
(S.B.)
---
Actualizare - Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii: „Trebuie să privim următorii ani din perspectiva competenţelor, a competitivităţii şi a inovaţiei”
Dezvoltarea competenţelor profesionale, adaptarea forţei de muncă la noile tehnologii şi consolidarea colaborării dintre stat şi mediul privat trebuie să reprezinte priorităţi pentru România în următorii ani, în contextul transformărilor economice şi al extinderii utilizării inteligenţei artificiale, consideră Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Oficialul a atras atenţia asupra necesităţii unor politici publice care să răspundă mai rapid cererii de personal calificat din partea companiilor, dar şi asupra importanţei unui dialog mai eficient între autorităţi şi mediul de afaceri.
(S.B.)
---
Actualizare - Glad-Aurel Varga, preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului: "Plătim 250 de milioane de euro anual pentru plasticul nereciclat”
Ministerele sunt pline de strategii, pe care nu le urmăreşte nimeni şi foarte puţin din ele se implementează, a afirmat preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului, Glad-Aurel Varga.
Domnul Varga a precizat: "Dacă vorbim de economie circulară, gândiţi-vă că noi la colectare şi reciclare stăm în spate şi plătim 250 de milioane de euro anual pentru plasticul nereciclat la Comisia Europeană. Din 2021 deja am plătit peste 1 miliard de euro. Unde erau aceşti bani? În infrastructura de colectare şi reciclare. Cum poţi să fii competitiv în zona de reciclare, da, când ai energia scumpă? Cum poţi să fii competitiv? Păi, nu poţi să fii competitiv, îţi trebuie energie şi atunci industria de reciclare are de suferit. Trebuie să vorbim şi de încetarea statutului de deşeu. Vorbim de construcţii. Aţi spus? Păi da, deşeurile din construcţii trebuie concasate şi introduse înapoi în circuit - circularitate. Păi, dacă avem doar pe hârtie achiziţii verzi... şi credeţi-mă, achiziţii verzi şi raportările de performanţă de mediu... Eu sunt curios. Avem legislaţie pe achiziţii verzi: 2026 - 20%, 2027 - 30%. Păi da, în circuitul construcţiilor ar trebui să existe cu prioritate material, adică material provenit din reciclare, şi vedem aceste lucruri. Dar politica publică trebuie să fie puţin mai agresivă, în sensul să sprijine mediul de afaceri. În concret, avem în Parlament legislaţie, ne luptăm cu materiile critice.Stă în Parlament de 11 luni redeschiderea depozitelor industriale de deşeuri pentru materii critice. Credeţi-mă, stă în Parlament la comisii, trece de prima cameră sesizată, stă, nu se dezbate. Dezbaterile trebuie făcute, bineînţeles, cu parlamentarii că votează, dar trebuie cu ministerele, cu mediul de afaceri şi pe zona tehnică, că după aceea trebuie să revenim cu legea înapoi în Parlament, să o cârpim că am trecut ceva ce nu poate fi implementat. Vă spun că simt asta, simt asta la fiecare pas, la fiecare întâlnire, ba într-o universitate, ba cu mediul de afaceri - semnale, semnale, semnale”.
Preşedintele Comisiei pentru Mediu din Senat s-a referit şi la energia geotermală: "Ministerele au linie de finanţare geotermal. De ce pe geotermal să dai doar la administraţii locale, când ai putea să dai finanţări pe biomasă, biogaz şi geotermal şi la entităţi private? Pentru că ei ştiu cel mai bine cu un business plan. Banii de acolo au fost câştigaţi la ultimele, cred că două-trei primării. Restul nu au mai câştigat. Ai dat la nu ştiu câte administraţii locale, da, până nici nu era modificată legea prosumatorilor pe autoconsum, nici nu puteau să se compenseze pe mai multe locuri de consum, pe şcoală, pe primărie şi aşa mai departe. Deocamdată la Ministerul Energiei facturile pe prefinanţare sunt cu şase-opt luni întârziere. E destul de greu să faci performanţă în domeniul acesta”.
(G.M.)
---
Actualizare - Cristina Giogia, CEC Bank: "Finanţarea sustenabilităţii a devenit o verigă importantă pentru competiţia companiilor”
În contextul transformărilor economice şi climatice pe care le traversăm, finanţarea sustenabilă a devenit un factor important pentru competitivitatea companiilor şi rezilienţa economiei, apreciază Cristina Giogia, director adjunct în cadrul Direcţiei de Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank. Domnia sa a menţionat: "La CEC Bank, acordăm acces cât mai facil la finanţare şi mergem către investiţii în digitalizare, eficienţă energetică, energie regenerabilă, inovare. De curând, şi cu precădere în ultimii ani, am dezvoltat instrumente financiare prin programe guvernamentale şi parteneriate instituţionale, pentru dezvoltarea de instrumente durabile”.
Printre altele, domnia sa a menţionat că, în cadrul colaborării cu FEI, CEC Bank are condiţii mult mai avantajoase de creditare faţă de cele standard pentru tot ceea ce înseamnă segment sustenabil. Totodată, prin parteneriatul cu Banca de Investiţii şi Dezvoltare, instituţia de credit oferă companiilor din sectorul public şi celor din privat (startup-urilor, firmelor din inovare şi femeilor antreprenor) finanţări cu garanţii BID.
"CEC Bank are, de asemenea, avantaje pentru finanţarea capitalului de lucru prin introducerea creditelor revolving, a creditelor cu garanţii BID în euro. Este un model de parteneriat prin care ne dorim să accelerăm digitalizarea şi inovarea şi să reducem barierele accesului la finanţare”, a conchis reprezentantul băncii.
(E.O.)
---
Actualizare - Daniel Buda, europarlamentar: "Europa trebuie să permită utilizarea tuturor tehnologiilor viabile pentru reducerea emisiilor, fără să sacrifice competitivitatea şi locurile de muncă”
Europa trebuie să permită utilizarea tuturor tehnologiilor viabile pentru reducerea emisiilor, dar fără să sacrifice competitivitatea şi locurile de muncă, este de părere europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. În opinia sa, inteligenţa artificială poate fi un aliat important în acest demers, întrucât poate reduce costurile raportării, poate urmări emisiile în timp real şi poate face lanţurile de aprovizionare mai transparente. Dar responsabilitatea rămâne umană, subliniază domnia sa, adăugând: "Europa nu trebuie să aleagă între ceea ce înseamnă a fi sustenabilă şi competitivă. Are obligaţia să le asigure pe amândouă. Rolul nostru ca legiuitori europeni nu este să multiplicăm obligaţiile administrative, ci să creăm cadrul în care companiile pot investi, inova, crea locuri de muncă şi contribui efectiv la ceea ce înseamnă o economie mai curată şi la o societate mai echitabilă”.
Europarlamentarul menţionează: "Ca membru al Comisiei pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European, am lucrat direct cu legislaţia privind raportarea de sustenabilitate şi responsabilitatea companiilor în lanţul valoric. Ce s-a schimbat în 2026? Simplu spus, Europa a trecut de la ambiţie la realism. Obiectivele au rămas concrete, dar am recunoscut că regulile deveniseră atât de complicate, încât pentru multe companii a fi sustenabil însemna mai mult raportare decât schimbare reală”.
Daniel Buda evidenţiază că, potrivit Raportului Draghi, Europa pierde teren în ceea ce înseamnă competitivitatea: "Directiva privind CSRD-ul (Corporate Sustainability Reporting Directive - Directivă UE care obligă companiile să publice rapoarte detaliate şi standardizate privind sustenabilitatea şi impactul lor asupra mediului, societăţii şi guvernanţei) se aplică acum doar companiilor cu peste 1.000 de angajaţi şi peste 450 de milioane de euro cifră de afaceri. Practic, am trecut de la aproximativ 50.000 de companii obligate să raporteze la circa 5.000 de companii. Iar standardele europene de raportare privind sustenabilitatea au fost simplificate. Numărul de date obligatorii de raport a scăzut cu aproximativ 60%”.
(E.O.)
---
Actualizare - Glad-Aurel Varga, preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului : "Statul nu deţine informaţii privind proiectele acreditate pentru reducerea emisiilor”
Preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului, Glad-Aurel Varga a afirmat că statul român nu are în acest moment informaţii privind proiectele acreditate pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Glad-Aurel Varga a precizat: "Anul trecut, după ce am plecat de la eveniment, am lucrat vreo şase luni de zile pe un subiect. O să vi-l spun acum: m-am uitat un pic pe sistemul de raportări, m-am uitat un pic pe sistemul de eco-label şi am văzut că există, dincolo de ETS, ETS1, ETS2, o piaţă voluntară a certificatelor de carbon şi eram curios ce se întâmplă cu companiile care cumpără certificate voluntare de carbon. Eram curios şi am văzut că statul nu deţine informaţii, aşa că am pregătit un proiect de lege prin care să avem la Agenţia pentru Mediu şi Arii Protejate un registru al proiectelor acreditate şi, în primul rând, un registru al tranzacţiilor. Pentru că, vă spun sincer, dacă se ajunge la acel nivel încât să reuşeşti să-ţi neutralizezi emisiile, să ţi le reduci prin achiziţia de certificate şi nu prin investiţii în tehnologie sau prin alte eforturi, atunci mie, cel puţin ca politician, mi s-ar părea corect ca aceste certificate voluntare de reducere sau neutralizare a emisiilor de carbon să vină în marea lor parte de la proiecte acreditate în România. Acest lucru îl vom pune în dezbatere într-un grup de lucru şi vom invita toţi factorii interesaţi să participe la această propunere legislativă şi să nu o înregistrăm doar în Parlament pentru a avea doar încă un proiect care naşte foarte multe discuţii pe acest subiect”.
Domnia sa a precizat că, în opinia sa, sustenabilitatea nu este despre a consuma mai puţin, ci de a folosi mult mai inteligent ceea ce avem.
Preşedintele Comisiei pentru mediu din cadrul Senatului a arătat: "Protecţia mediului şi, în primul rând, dezvoltarea economică nu trebuie să fie într-o competiţie, dar adevărata provocare este să le punem pe amândouă la masă. De ce spun că este adevărata provocare? Pentru că de fiecare dată când dorim sau vorbim de protecţia mediului, cel puţin la nivel european, odată cu protecţia mediului, dincolo de interdicţiile pe care toată lumea le cunoaşte, apare foarte multă birocraţie şi apar costuri pentru cei din zona economică, iar de aceea spun că de aici este destul de dificil să ţinem un echilibru. Cu toţii ne dorim un mediu sănătos şi de aceea cred că eforturile tuturor sunt binevenite. Când vorbim de legislaţia de mediu, nu cea europeană, cel puţin de cea naţională, este important să privim clar că avem nevoie de dialog cu toţi factorii importanţi: instituţii publice, Parlament, mediul de afaceri, mediul asociativ, profesional, academic, ca să avem o legislaţie cât mai bună”. Legat de raportările pe CSR pe care vor fi nevoite să le facă şi instituţiile publice, domnul Glad-Aurel Varga a menţionat: "Am auzit şi mi-a rămas încă de anul trecut ceea ce s-a discutat la eveniment şi, da, am văzut o îmbunătăţire. Toată lumea a întrebat: «Bun, şi ce faceţi cu datele, că sunt costuri, timp, muncă, efort? Ce se face cu datele, ce se întâmplă cu datele?». Cumva am văzut că a venit pachetul Comisiei Europene pentru cei care au peste 1.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri mai mare, obligaţi să raporteze. Acum eu aş merge mult mai departe, pentru că avem o hotărâre de guvern pentru performanţele de mediu şi, din 2027, toate administraţiile locale trebuie deja să raporteze consumul: energie, apă, mediu, deşeuri. Eu sunt curios cum vor reuşi aceste administraţii să facă aceste raportări. Bun, în hotărârea de guvern nu sunt sancţiuni, probabil că se va amâna, dar este important în primul rând să ştim ceea ce facem”.
(G.M.)
---
Actualizare - Laszlo Borbely, SGG: ”Trebuie să existe la nivelul Guvernului cineva care să coordoneze dezvoltarea durabilă”
Trebuie să existe la nivelul central, al Guvernului, cineva care să coordoneze aspectele de dezvoltare durabilă, susţine Laszlo Borbely, Consilier de Stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care precizează: ”Aşa am devenit noi un department. Când am pornit la drum, noi reprezentam Guvernul României, dar o componentă, poate cea mai importantă în domeniu, priveşte companiile private - tot ceea ce înseamnă mediul privat şi societatea civilă, iar aceasta a fost una din ţintele noastre în 2017. Trebuia să existe şi o strategie. Avem o strategie din 2018, acum o revizuim. Nu se poate să nu reuşeşti dacă ai o viziune, dacă ai un leadership şi dacă colegii din guvern înţeleg că ceea ce facem este ceva cu valoare adăugată”.
(V.R.)
---
Actualizare - Marius-Andrei Miftode, secretar de stat în Ministerul Economiei: "Ne confruntăm cu o apetenţă redusă a specialiştilor care vor să intre în acest minister”
Lipsa personalului de specialitate din cadrul instituţiilor publice reprezintă un impediment în implementarea corectă a normelor europene în domeniul sustenabilităţii şi respăonsabilităţii sociale, a afirmat Marius-Andrei Miftode, Secretar de stat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.
Marius Miftode a precizat: "În momentul de faţă, Ministerul Economiei - şi istoric a fost un minister dezavantajat, căruia i s-au adăugat şi i s-au scos tot felul de responsabilităţi - are, din păcate, o medie salarială foarte redusă, deci şi o apetenţă foarte redusă a specialiştilor să participe în acest minister şi să facă parte din el. Există o resursă umană care este, din păcate, într-un proces de exod spre alte ministere mai bine plătite, precum Ministerul Finanţelor, şi nu e de mirare deci că avem o problemă de guvernanţă la nivelul acesta, cu care trebuie să fim foarte deschişi şi transparenţi. Ministerul Finanţelor preia din ce în ce mai multe prerogative şi lucruri pe care fiecare dintre noi ne-am aştepta să le aibă mai degrabă Ministerul Economiei. Ne gândim la Ministerul Economiei ca la ministerul care încurajează şi are programe specializate pentru a îmbunătăţi motorul economiei naţionale, pentru a încuraja şi susţine companiile în a face aceste modificări conform noilor directive şi responsabilităţi ce ne-au fost atribuite. Cum spuneam, există o problemă legată de aceste roluri şi de distribuţia lor la nivel guvernamental. Avem, de asemenea, probleme legate de insuficienta capacitate administrativă la nivelul ministerului despre care vorbeam anterior. Acest lucru ne face să fim destul de întârziaţi cu multe HG-uri şi OG-uri (ordonanţe de urgenţă), cu modul în care implementăm aceste norme, directive şi regulamente europene. De fiecare dată când auziţi că intrăm în infringement sau sunt diverse probleme de genul acesta la diverse ministere (Mediu, Economie şi aşa mai departe), cauza principală este că noi nu preţuim suficient expertiza de la nivelul acestor instituţii. Nu o plătim suficient, nu încurajăm experţii să vină şi asta cauzează o diminuare a capacităţii administrative. Trebuie să fim foarte conştienţi de asta, iar unul dintre efectele situaţiei politice legate de deficitul bugetar agravează, din păcate, această situaţie. Trebuie să facem economii, nu să îmbunătăţim situaţia la nivelul Ministerului Economiei”.
Domnia sa a mai spus că în zona de guvernanţă e important ca fiecare minister să ştie ce rol are, deoarece în acest moment atribuţiile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere în loc să fie centralizate coerent, la nivel înalt, dintr-un singur punct din care să existe o direcţie clară către toate ministerele.
(G.M.)
---
Actualizare - Mihaela Frăsineanu, Cancelaria Primului Ministru: ”Cercetarea şi inovarea - extrem de importante ca să fii sustenabil”
Pentru a rămâne pe piaţă, pentru a fi sustenabil, pentru a avea un impact în societate, extrem de importante sunt cercetarea şi inovarea continuă, este de părere Mihaela Frăsineanu, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru. Domnia sa menţionează: ”Multe companii au făcut acest lucru: au pus foarte mare preţ pe cercetare şi pe inovare. Dar, este foarte important să ai şi banii cu care să faci acest lucruri sau să îţi dai seama că orice se întâmplă are nevoie şi de finanţare, tocmai pentru a da un impact real şi în business şi în comunitatea în care se dezvoltă business-ul respectiv. În plus, companiile care au legătură cu domeniul alimentar nu au uitat faptul că avem cu toţii nevoie în continuare de hrană sănătoasă. Ca să putem să funcţionăm, ca să putem să cercetăm, să inovăm, trebuie să ţinem cont şi de faptul că cel care aduce de fapt plus valoare în tot acest sistem, corpul uman, are nevoie de hrană”.
(A.V.)
---
Ziarul BURSA organizează luni, 19 octombrie 2026, cea de-a IV-a ediţie a conferinţei „CSR şi sustenabilitate”, eveniment dedicat responsabilităţii sociale corporative, dezvoltării durabile şi provocărilor cu care se confruntă companiile în procesul de adaptare la noile cerinţe de reglementare.
Conferinţa începe la ora 10:00 şi se desfăşoară cu participare fizică la JW Marriott Bucharest, salonul D, situat pe Calea 13 Septembrie nr. 90, în Bucureşti. Evenimentul este transmis în direct pe site-ul www.bursa.ro, pe pagina de Facebook a ziarului BURSA, pe canalul său de YouTube şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media, conform organizatorului.
Printre temele abordate se numără evoluţia responsabilităţii sociale corporative în 2026, relaţia dintre reglementări şi aşteptările societăţii, aplicarea Directivei CSRD şi a Standardelor ESRS privind raportarea de sustenabilitate, precum şi strategiile prin care companiile îşi pot reduce amprenta de carbon în lanţurile de producţie, potrivit agendei conferinţei publicate de BURSA.
Discuţiile vizează, de asemenea, responsabilitatea producătorilor în gestionarea lanţului valoric, rolul educaţiei în promovarea sustenabilităţii, impactul normelor CSR asupra societăţii şi modul în care inteligenţa artificială poate transforma responsabilitatea socială corporativă, conform programului anunţat de organizator.
O altă direcţie importantă a conferinţei este reprezentată de finanţarea sustenabilă şi responsabilitatea socială a instituţiilor bancare. Participanţii vor aborda şi rolul educaţiei financiare în strategiile de CSR ale băncilor, precum şi responsabilitatea faţă de clienţi în procesul de digitalizare a serviciilor bancare, potrivit informaţiilor publicate de BURSA.
Evenimentul va fi moderat de Adriana Calcan, coordonator naţional pe teme de protecţia mediului, ESG şi dezvoltare durabilă în cadrul InfoCons. Printre invitaţii confirmaţi se numără Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Marius-Andrei Miftode, secretar de stat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, şi Silvia Monica Dinică, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, conform listei publicate de organizator.
La dezbateri vor participa, de asemenea, Laszlo Borbely, consilier de stat şi coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Glad-Aurel Varga, preşedintele Comisiei pentru mediu din Senat, precum şi reprezentanţi ai companiilor şi organizaţiilor implicate în domeniul sustenabilităţii. Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, va transmite un mesaj video, potrivit listei de invitaţi publicate de BURSA.
Reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la eveniment provin din sectoare precum transporturile, industria alimentară, bunurile de larg consum, serviciile bancare şi organizaţiile dedicate sustenabilităţii. Printre aceştia se numără Gabriel Ţecheră, director de guvernanţă corporativă şi relaţii cu investitorii la Transport Trade Services, Cristina Giogia, director adjunct al Direcţiei Produse şi Servicii Bancare din cadrul CEC Bank, şi Mădălina Vîjiac, Chief Sustainability Officer al Grupului Carmistin, conform organizatorului.
Conferinţa „CSR şi sustenabilitate 2026” îşi propune să aducă în prim-plan provocările raportării de sustenabilitate, responsabilitatea companiilor faţă de societate şi mediu şi rolul instituţiilor publice şi private în tranziţia către modele de dezvoltare durabilă, potrivit prezentării evenimentului publicate de ziarul BURSA.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
