Marian Artimon (USLM): „Deficitul Metrorex provine din subcompensarea guvernamentală”

Toate beneficiile extra-salariale ale angajaţilor de la metrou sunt acordate în conformitate cu legea, iar ideea că Metrorex pune presiune pe bugetul de stat nu este reală, pentru că statul pune presiune pe Metrorex, susţine preşedintele Unităţii Sindicatul Liber Metrou (USLM), Marian Artimon, transmite Agerpres.

„(...) nimic nu este ilegal, totul este prevăzut în cel puţin o prevedere legală. Neadevărată este şi afirmaţia cum că angajările se fac cu aprobarea sindicatului. Angajările se fac conform legii de către angajator, adică de către directorul general Metrorex. Atât. Afirmaţia că "promovările se fac aproape exclusiv din interior” a generat un mare semn de întrebare, cum ar putea fi promovat un nesalariat al societăţii? Nota de plată vine oricum, mai ales pentru că subcompensarea anuală a ajuns la un nivel de peste 35%. E foarte clar că infrastructura se degradează moral şi fizic, iar serviciile sunt mai slabe. Ideea că Metrorex pune presiune pe bugetul de stat nu este reală, statul pune presiune pe Metrorex. Tot statul presează Metrorex să crească preţul călătoriei, pentru că statul nu poate asigura compensaţia pe care tot statul s-a obligat să o acorde prin Contractul de Servicii Publice de Transport. Şi, totuşi, metroul bucureştean a funcţionat subcompensat şi funcţionează, în special prin munca dedicată a salariaţilor săi, care, deşi fiind cu o mie de oameni mai puţini faţă de 2020, îşi fac datoria”, afirmă Artimon, conform aceleiaşi surse.

Potrivit liderului sindical, problema Metrorex nu este că primeşte bani de la stat, ci faptul că nu îi primeşte la timp şi la nivelul convenit, notează Agerpres.

„Într-adevăr există un deficit financiar cumulat pe ultimii 7 ani la o valoare de 1,20 miliarde lei, dar acest deficit este efectiv subcompensarea guvernamentală din acei ani. Un singur exemplu: Guvernul Bolojan, care are doar 10 luni de funcţionare, a generat pierderi la Metrorex în valoare de 313.000.000 lei pe anul 2025, iar pe anul 2026 se estimează pierderi de 450.000.000 lei din cauza subcompensării. Într-adevăr, transportul cu metroul nu poate fi ceva axat pe profit, întrucât are un caracter social şi permanent. Statul şi-a asumat să plătească compensaţia, aşa este în toată lumea. De aceea, costul real al unei călătorii este mai mare decât preţul unei călătorii achiziţionată de călător. Într-adevăr, poate preţul întreţinerii materialului rulant pare mare, dar vicepremierul se poate interesa la partidul care a instalat-o pe funcţie, cine a dat în 2021 toate drepturile firmei de mentenanţă? Ar fi interesant răspunsul de natură progresistă, căci contractul respectiv progresează cu rata inflaţiei lunare. Interesant progresul”, a punctat Marian Artimon, potrivit Agerpres.