Mihai Manole, Tema Energy: Consumul de apă în centrele de date AI, mai mic decât în majoritatea industriilor

Consumul de apă al centrelor de date AI a devenit un subiect recurent în presa naţională şi social media, alimentat de cifre despre volumele evaporate pentru antrenarea tehnologiei LLM, se arată într-un comunicat al companiei, remis redacţiei. Tema Energy, integrator activ în infrastructura critică pentru centre de date din România, atrage atenţia asupra unui decalaj între aceste cifre şi tehnologiile efectiv folosite în noile investiţii locale.

"Consumul de apă în centrele de date AI este mult mai mic decât în alte industrii. Datele arată clar direcţia: tehnologiile de răcire actuale reduc drastic necesarul de apă, iar comparaţiile care circulă în spaţiul public ignoră de regulă acest context", declară Mihai Manole, Managing Partner Tema Energy.

Context internaţional vs. piaţa locală

Cifrele despre volumele de apă asociate antrenării modelelor AI provin în mare parte din regiuni cu climă aridă din SUA, unde penuria de apă este deja o problemă structurală. Piaţa de centre de date din România este la început de drum, iar tehnologiile de răcire pe care le adoptă noile investiţii locale sunt semnificativ diferite de infrastructura mai veche care a generat aceste cifre.

Closed-loop şi direct-to-chip: unde se duce industria

Centrele de Date AI schimbă complet ecuaţia în ceea ce priveşte răcirea şi adoptă masiv tehnologiile de răcire lichidă în sistem closed-loop şi direct-to-chip. În România, noile proiecte trec direct la răcire lichidă - Tema Energy, de exemplu, a semnat deja proiecte proprii cu rackuri de la 40-60 kW până la 130-150 kW, care ilustrează aceeaşi tendinţă tehnologică. Combinaţia din spatele acestor sisteme are două elemente:

Closed-loop - lichidul de răcire circulă într-un circuit închis şi este recirculat continuu, în loc să se piardă prin evaporare într-un turn de răcire deschis.

Direct-to-chip - lichidul preia căldura direct de la procesor şi placa video, în loc să răcească tot aerul din sală.

Inclusiv cele două proiecte "AI Factory” aflate în construcţie în Bucureşti şi Cluj-Napoca sunt gândite pentru densităţi de putere mult peste ce poate răci eficient un sistem clasic cu aer şi folosesc tehnologii de răcire cu apă în regim closed-loop.

Diferenţa faţă de răcirea evaporativă clasică e de un ordin de mărime: sistemele closed-loop ajung la un consum de apă de 0,3-0,5 litri per kWh (spre exemplu Microsoft raportează un Water Usage Effectiveness de 0.30 L/kWh), unele instalaţii de vârf coborând sub 0,1 litri per kWh, faţă de 1,8-1,9 litri per kWh în medie la sistemele evaporative tradiţionale.

”Există operatori care au redus consumul de apă cu 80% prin trecerea la sisteme closed-loop, iar focusul industriei este astăzi pe recircularea apei necesare pentru răcire. Alături de direct-to-chip, imersia, scufundarea serverelor într-un lichid dielectric, este o altă tehnologie emergentă care reduce drastic necesarul de apă, prin eliminarea răcirii masive a aerului din server room,” mai afirmă reprezentantul Tema Energy.

Pus în context: cine consumă cu adevărat multă apă

Comparat cu alte activităţi economice şi industriale, un centru de date modern, cu closed-loop, e departe de a fi un consumator mare de apă. Conform studiilor, consumul de apă în alte industrii este mult mai mare:

Fabricile de cipuri/semiconductori: consumă între 2 şi 10 milioane de galoane de apă ultrapură pe zi, per fabrică. Practic, un cip "vine" deja cu o amprentă de apă semnificativă înainte să ajungă în orice echipament electronic. (World Economic Forum)

Industria berii: producerea unui singur litru de bere necesită până la 25 de litri de apă. (Blue Water Intelligence)

Un teren de fotbal cu gazon natural consumă în medie 100.000 de litri de apă pe zi doar pentru irigaţie. (Euronews)

Terenurile de golf din SUA consumă circa 2,08 miliarde de galoane pe zi pentru irigaţie, faţă de aproximativ 449 de milioane de galoane pe zi folosite de toate centrele de date din SUA pentru răcire (Florida Water & Pollution Control Operators Association)

Chiar şi la nivel agregat, toate centrele de date din SUA contează împreună pentru sub 1% din consumul total de apă al SUA, conform estimărilor Lawrence Berkeley National Laboratory (LBNL), un procent mic comparat cu agricultura, care rămâne, de departe, cel mai mare consumator global de apă dulce.

Energia contează la fel de mult ca răcirea

Un aspect ignorat de discuţia publică: sursa de energie a unui centru de date influenţează amprenta de apă la fel de mult ca sistemul de răcire. Producerea electricităţii din surse termice consumă apă pentru răcirea turbinelor - uneori mai multă decât consumă direct centrul de date pentru propria răcire. România porneşte aici cu un avantaj: peste 60% din energia electrică provine deja din surse curate (hidro, nuclear, eolian, solar), ceea ce reduce indirect şi amprenta de apă a noilor investiţii AI.

"Nu vorbim doar despre tehnologia de răcire din sală. Vorbim despre un ecosistem - de la sursa de energie, la modul în care proiectăm circuitele de răcire, până la densitatea rackurilor pe care o construim de la zero pentru noile proiecte AI Factory. România are şansa să construiască aceste capacităţi corect din prima, nu să repare o infrastructură veche", adaugă Mihai Manole, Tema Energy.