Ministerul Finanţelor raportează un deficit bugetar de 3,82% în primele nouă luni din 2026

deficit de 78,52 miliarde lei, reprezentând 3,82% din Produsul Intern Brut, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,53 puncte procentuale faţă de deficitul de 102,47 miliarde lei, respectiv 5,35% din PIB aferent celor nouă luni ale anului 2025, conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Veniturile totale au însumat 522,07 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2026, în creştere cu 11,8% de la an la an, avansând ca pondere în PIB cu 1,03 puncte procentuale, de la 24,4% la 25,4%, susţinute atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA, cât şi de fondurile europene, informează Ministerul Finanţelor. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 47,27 miliarde lei (creştere de 7,8%), contribuţiile de asigurări au ajuns la 165,40 miliarde lei (creştere de 6,8%), impozitul pe profit a cumulat 30,13 miliarde lei (creştere de 8,7%), încasările nete din TVA au fost de 18,27 miliarde lei (creştere de 24,8%), accizele au însumat 36,55 miliarde lei (creştere de 2,4%), impozitele şi taxele pe proprietate au atins 11,80 miliarde lei (creştere de 29,9%), iar veniturile nefiscale au însumat 37,87 miliarde lei, consemnând o contracţie de 7,9%, arată datele oficiale. Sumele rambursate de Uniunea Europeană şi donaţiile au totalizat 48,79 miliarde lei, în creştere cu 39,3%, din care asistenţa financiară nerambursabilă pentru PNRR a fost de 22,69 miliarde lei, de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025, transmite sursa citată.

Cheltuielile totale s-au situat la 600,59 miliarde lei, în creştere nominală cu 5,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, dar exprimate ca procent din PIB au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale, de la 29,7% la 29,2%, conform Ministerului Finanţelor. Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde lei, în scădere cu 4,54 miliarde lei, reprezentând 5,9% din PIB (cu 0,7 puncte procentuale mai mici), cele cu bunuri şi servicii au fost de 77,34 miliarde lei (creştere de 8,9%), cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde lei (cu 10,69 miliarde lei mai mari, reprezentând 2,5% din PIB), cele cu asistenţa socială au fost de 187,93 miliarde lei, menţinându-se la nivelul anului precedent (+0,04%), subvenţiile au totalizat 9,53 miliarde lei, iar alte cheltuieli au fost de 10,36 miliarde lei, în scădere cu 2,43 miliarde lei, precizează instituţia. Cheltuielile pentru investiţii au crescut cu 25,17 miliarde lei faţă de anul trecut, urcând de la 82,62 miliarde lei la 107,77 miliarde lei, din care 70,68% reprezintă plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile din cadrul 2021-2027 şi PNRR, arată datele oficiale.

Până la 14 octombrie 2026, ministerele şi instituţiile publice centrale au efectuat plăţi de 76,57 miliarde lei pentru fonduri europene şi PNRR, reprezentând 64,6% din creditele bugetare aprobate, din care 44,63 miliarde lei aferente PNRR (74,2% grad de realizare, cu 28,71 miliarde lei granturi şi 15,91 miliarde lei împrumuturi) şi 31,94 miliarde lei fonduri europene nerambursabile (54,6% grad de realizare), informează Ministerul Finanţelor. România a încasat până în prezent 13,27 miliarde euro din PNRR (8,95 miliarde euro granturi şi 4,32 miliarde euro împrumuturi), sumă care include şi 301,2 milioane euro încasaţi la 9 octombrie 2026 pentru ţintele şi jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3, mai fiind de încasat 6,43 miliarde euro (2,08 miliarde euro din cererea nr. 5, aflată în evaluare, şi 4,35 miliarde euro din cererea finală nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026, cu decizie aşteptată până la 20 noiembrie 2026), transmite sursa citată.

Ministerul Finanţelor a solicitat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ordonatorilor de credite actualizarea informaţiilor privind situaţia financiară a PNRR pentru a fundamenta rectificarea bugetară din acest an şi bugetul pentru 2027, evaluând riguros, investiţie cu investiţie, sumele încasate, cheltuielile efectuate, obligaţiile de plată şi continuarea finanţării, arată datele oficiale.

„România nu mai poate măsura succesul investiţiilor publice doar în miliarde de euro anunţate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu aceşti bani, ce am schimbat în funcţionarea statului şi ce beneficii concrete au ajuns la cetăţeni şi în economie. În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale faţă de anul trecut şi, în acelaşi timp, am crescut investiţiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei. Este dovada că disciplina bugetară şi dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă. Dar trebuie să avem curajul să spunem şi ce urmează. Nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi şi să lăsăm nota de plată guvernelor şi generaţiilor de mâine. Nu putem confunda absorbţia fondurilor europene cu dezvoltarea şi nici îndeplinirea formală a unor jaloane cu reforma reală a statului. De aceea, vom evalua riguros, investiţie cu investiţie, ce s-a realizat, ce poate fi finalizat, ce obligaţii financiare au rămas şi din ce surse pot fi acoperite. Banii europeni trebuie folosiţi cu prioritate acolo unde putem obţine rezultate concrete, nu pentru a alimenta noi promisiuni fără finanţare. Avem o ţintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an şi obligaţia de a continua consolidarea în 2027. Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilităţii, al investiţiilor prioritare şi al rezultatelor. Aceasta este şi miza reformei pe care o propun pentru programarea şi finanţarea investiţiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanţare şi să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie şi pentru cetăţeni. România nu are nevoie de mai multe proiecte începute şi lăsate neterminate. Are nevoie de investiţii finalizate, de reforme care funcţionează şi de un stat care nu mai promite mai mult decât poate finanţa. Consolidarea fiscală nu înseamnă să renunţăm la dezvoltare. Înseamnă să renunţăm la risipă, la improvizaţie şi la practica de a transfera costul deciziilor de astăzi către viitor. Nu este suficient să cheltuim bani europeni. Trebuie să construim o Românie care să rămână mai puternică şi după ce aceşti bani se termină”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.