Nazare: Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune

Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, declară miercuri că România are o datorie publică de peste 60% din PIB, iar disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune şi precizează că Legea responsabilităţii fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit, potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook.

În plus, în contextul discuţiilor referitoare la legea salarizării, ministrul avertizează că legea nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal, conform postării.

„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune. Legea responsabilităţii fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook.

Ministrul arată că a prezentat astăzi, în şedinţa de Guvern, situaţia actualizată cu privire la implicaţiile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, în contextul în care cele mai recente date Eurostat evidenţiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026, potrivit postării.

„Depăşirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor şi reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanţelor are obligaţia legală de a informa Guvernul atunci când sunt depăşite pragurile prevăzute de lege şi de a prezenta implicaţiile şi măsurile necesare.vCe înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menţine la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistenţa socială”, explică Nazare pe reţeaua de socializare.

În acest context, orice iniţiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată şi calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare şi ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât şi a efectelor de anualizare şi a riscurilor pe termen mediu, potrivit acestuia.

„Această abordare trebuie să constituie cadrul de referinţă inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar şi pentru celelalte iniţiative cu impact asupra cheltuielilor permanente. Astfel, în condiţiile menţinerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce priveşte majorarea cheltuielilor totale de personal. Prin urmare, eventualele priorităţi sau realocări între diferite priorităţi trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit şi datorie publică”, precizează ministrul Alexandru Nazare în cadrul postării.

„În discuţia privind noua lege a salarizării dar şi în alte iniţiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă şi realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite şi asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar”, a mai scris acesta pe reţeaua de socializare.

„În acest moment, Legea responsabilităţii fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal. În acelaşi timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creşterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că îşi poate menţine finanţele publice sub control. Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 şi 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condiţiile menţinerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulţi ani, nu doar pentru bugetul anului următor”, precizează Nazare pe Facebook.

El mai afirmă că România are deja o traiectorie de ajustare convenită la nivel european iar pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% obţinut în 2025 şi după recordul negativ de 9,3% în 2024, conform postării.

„România a trecut la limită testele recente privind ratingul de ţară. Acest lucru obligă la prudenţă, disciplină şi consecvenţă în fiecare decizie cu impact bugetar. Rezultatele execuţiei bugetare de până acum arată că această corecţie a început să producă efecte. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeaşi perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creşterii costurilor cu dobânzile. Aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiţii. În ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanţelor şi în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agenţiile internaţionale de rating, prezentând execuţia bugetară, măsurile de consolidare, reformele şi traiectoria pe care România şi-a asumat-o. Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiţii, însă agenţiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală şi să demonstreze că poate evita blocajele şi derapajele care ar afecta credibilitatea finanţelor publice”, declară Alexandru Nazare pe Facebook.

El mai declară că mesajul său în Guvern rămâne unul de prudenţă şi de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar, potrivit postării.

„Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea şi stabilitatea ţării şi poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă. Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate şi să răspundem nevoilor legitime din economie şi societate. Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul şi traiectoria de reechilibrare a finanţelor publice. România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”, spune Nazare pe platforma de socializare.

Ministrul interimar al Finanţelor explică şi de ce contează toate aceste informaţii pentru fiecare româ, arătând că reducerea deficitului şi stabilizarea datoriei înseamnă, în timp, mai puţini bani cheltuiţi pe dobânzi şi mai mulţi bani disponibili pentru investiţii, servicii publice şi dezvoltare şi înseamnă un stat care se împrumută mai ieftin, mai multă stabilitate pentru economie şi mai multă predictibilitate pentru familii şi companii, conform postării.

„Dacă menţinem această direcţie, câştigul este unul pe care îl vom putea vedea toţi. Este o Românie care îşi poate finanţa mai sănătos şcolile, spitalele şi infrastructura, care poate susţine investiţiile şi care devine mai rezistentă atunci când apar crize. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spaţiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice şi investiţii fără să lăsăm nota de plată generaţiilor următoare”, mai afirmă ministrul pe Facebook.