Oraşele devin tot mai fierbinţi; Bucureştiul concurează cu Atena la temperaturi

Temperatura medie anuală în oraşele României a depăşit pragul de 12°C în perioada 2021-2024, cu peste două grade mai mult decât media secolului trecut, potrivit raportului „Starea Climei - România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”. Studiul, realizat de o echipă de 22 de experţi, avertizează că urbanizarea rapidă şi lipsa planificării climatice amplifică fenomenul de „insulă de căldură urbană”, transformând marile oraşe în adevărate capcane termice.

• Bucureştiul, printre cele mai calde capitale europene

Datele raportului arată că, în 2025, Bucureştiul a depăşit în timpul verii pragul de 40°C, iar temperatura medie din iulie a ajuns la 22,5°C, comparabilă cu Atena sau Roma. Fenomenul nu este izolat: oraşe precum Timişoara şi Alexandria înregistrează vârfuri similare, în timp ce diferenţa termică dintre mediul urban şi cel rural atinge 7-8°C în perioadele caniculare. „Oraşele României se încălzesc într-un ritm accelerat, reflectând preţul urbanizării rapide şi al planificării deficitare. Peste 12 milioane de români locuiesc în oraşe, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt expuşi zilnic la temperaturi mai mari cu 3-8°C decât în satele învecinate”, se arată în raport.

• Canioanele termice - noile realităţi urbane

Suprafeţele din beton şi asfalt absorb şi reţin căldura, iar lipsa vegetaţiei accentuează efectul. „Cartierele dense, cu puţine spaţii verzi şi clădiri înalte - adevărate canioane termice - sunt cele mai expuse”, avertizează cercetătorii. Populaţiile vulnerabile - vârstnicii, persoanele cu venituri mici şi muncitorii în aer liber - sunt cele mai afectate. În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau chiar de mortalitate asociat valurilor de căldură este în creştere. Datele obţinute prin imagini satelitare şi prin platforme precum SynUHI confirmă extinderea anuală a insulelor de căldură urbană. În ciuda evidenţelor, politicile de adaptare rămân fragmentate şi lipsite de o viziune integrată.

• Soluţiile verzi - un răspuns încă timid

Raportul subliniază potenţialul soluţiilor bazate pe natură: coridoare verzi, acoperişuri vegetale, spaţii umbrite şi suprafeţe permeabile pot reduce local temperatura cu până la 5°C. Totuşi, implementarea acestora „depinde adesea de colaborarea dintre autorităţi şi grupurile civice”. „În multe oraşe, strategiile climatice există doar pe hârtie. În lipsa unui cadru legislativ coerent, reacţia locală la criza climatică urbană este adesea întârziată şi ineficientă”, notează experţii. Deşi România a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 75% faţă de 1990 - aproape dublu faţă de media europeană -, autorii raportului atrag atenţia că această performanţă se datorează colapsului industrial din anii "90, nu unor politici climatice coerente. „Astăzi, provocarea reală este să trecem de la reduceri facile la măsuri structurale, în special în transport, clădiri şi agricultură. Economia românească rămâne una dintre cele mai poluante din UE: pentru fiecare euro produs, se emit aproape 500 grame de CO₂, de peste două ori media europeană.”

• Fonduri disponibile, dar risc de pierdere

România are acces la peste 31 de miliarde de euro până în 2032, prin Fondul de Modernizare şi Fondul Social pentru Climă, însă experţii avertizează că, fără transpunerea ETS2 şi adoptarea Planului Social pentru Climă, „există riscul major de a pierde aceste miliarde”. Doar în 2023, autorităţile au obţinut 476 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon, însă lipsa de coordonare administrativă limitează impactul acestor resurse. România se bazează pe un avantaj semnificativ: sectorul LULUCF (păduri şi terenuri agricole), care compensează aproximativ 49% din emisiile naţionale. Totuşi, potenţialul acestui sector este insuficient valorificat. „Politicile ambiţioase de împădurire şi gestionare durabilă pot transforma pădurile în principalul aliat al tranziţiei verzi. Tranziţia climatică nu este doar o obligaţie europeană, ci o investiţie strategică în securitate, competitivitate şi sănătate publică”, conchid autorii.

Raportul „Starea Climei - România 2025” a fost elaborat de o echipă interdisciplinară de 22 de specialişti, incluzând climatologi, economişti, urbanişti şi experţi în politici publice, şi reprezintă cea mai cuprinzătoare analiză naţională recentă privind schimbările climatice şi impactul acestora asupra mediului urban.