Pas istoric pentru oceane: tratatul privind marea liberă va intra în vigoare în 2026

Lumea se apropie de un moment de cotitură în protejarea oceanelor: tratatul internaţional privind marea liberă, adoptat în 2023, este pe cale să devină realitate juridică. Anunţul a fost făcut de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, în deschiderea celei de-a treia Conferinţe ONU privind oceanele (UNOC3), care are loc zilele acestea, până pe 13 iunie, la Nisa. Potrivit liderului francez, numărul ratificărilor necesare - 60 - este aproape atins. „Tratatul va putea intra în vigoare la 1 ianuarie anul viitor, oferind în sfârşit un cadru internaţional pentru administrarea şi protejarea mării libere”, a declarat Macron.

• Ce presupune tratatul

Documentul oferă, pentru prima dată, un cadru juridic global obligatoriu pentru protejarea biodiversităţii marine din afara jurisdicţiilor naţionale - o zonă care acoperă circa două treimi din suprafaţa oceanelor şi care, până în prezent, era în mare parte nereglementată. Doar 1% din aceste ape sunt în prezent protejate. Tratatul va permite crearea de parcuri marine internaţionale, va stabili reguli pentru partajarea beneficiilor resurselor genetice marine şi va impune standarde pentru evaluarea impactului activităţilor asupra mediului.

• Oceanele sub presiune

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a tras un nou semnal de alarmă în deschiderea conferinţei: „Oceanul este resursa comună supremă. Dar noi îl distrugem.” Guterres a denunţat pescuitul ilegal, poluarea cu plastic şi efectele încălzirii globale asupra ecosistemelor marine. Oceanele, care absorb aproximativ 30% din emisiile de CO₂, funcţionează ca un tampon împotriva schimbărilor climatice. Însă încălzirea apelor, acidificarea şi topirea gheţarilor ameninţă nu doar biodiversitatea, ci şi capacitatea oceanelor de a proteja clima globală.

• Un acord global fără SUA

În ciuda progreselor, Statele Unite nu au ratificat tratatul şi nici nu o vor face în timpul conferinţei, potrivit Rebeccăi Hubbard, directoarea organizaţiei The High Seas Alliance. „Punerea în aplicare va dura ani, dar trebuie să începem acum. Absenţa SUA nu va bloca procesul”, a spus ea. Absenţa Statelor Unite vine pe fondul slăbirii angajamentelor climatice din partea unor guverne, pe fondul crizelor economice şi al ascensiunii forţelor naţionaliste.

• Bani pentru economia albastră

Pe lângă tratat, UNOC3 este şi un forum pentru mobilizarea de resurse. În Monaco, un eveniment paralel dedicat finanţării economiei oceanelor a reunit bănci, investitori şi filantropi, care s-au angajat să aloce 8,7 miliarde de euro în cinci ani pentru o economie albastră durabilă. Această sumă este semnificativă, dar insuficientă. Potrivit ONU, investiţiile anuale necesare în sănătatea oceanelor se ridică la circa 175 de miliarde de dolari. Între 2015 şi 2019, au fost mobilizate doar 10 miliarde. Pentru a remedia acest decalaj, ONU pregăteşte un nou mecanism de finanţare, care va fi lansat în 2028.

Adoptarea şi iminenta intrare în vigoare a tratatului privind marea liberă reprezintă un succes diplomatic şi ecologic major. Este un pas concret în direcţia salvării biodiversităţii marine şi a păstrării echilibrului climatic al planetei. Într-o perioadă marcată de scepticism ecologic şi polarizare politică, marea liberă ar putea deveni simbolul unui nou consens internaţional în favoarea viitorului comun.