Aplicarea la nivel mondial a şase măsuri menite să limiteze efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii ar putea preveni 1,56 milioane de decese pe an şi ar genera beneficii economice de mii de miliarde de dolari, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citat de AFP. Documentul apare cu câteva zile înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice COP31, programată în perioada 9-20 noiembrie, în Antalya, Turcia. Raportul evidenţiază un „triplu avantaj” al acestor intervenţii: îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi consolidarea economiilor. „Criza climatică este o criză sanitară, dar o mare parte din efectele negative pe care le provoacă pot fi prevenite cu mijloacele de care dispunem deja”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat pe site-ul organizaţiei. Acesta a cerut guvernelor să plaseze protejarea sănătăţii în centrul politicilor climatice.
• Cele şase măsuri recomandate de OMS
Măsurile analizate de organizaţie vizează atât protejarea directă a populaţiei în faţa riscurilor climatice, cât şi reducerea poluării şi a emisiilor. Acestea sunt: implementarea sistemelor de avertizare privind efectele caniculei asupra sănătăţii; dezvoltarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă adaptate schimbărilor climatice; asigurarea serviciilor de salubritate de bază; instalarea facilităţilor de igienă şi promovarea spălării mâinilor; utilizarea unor combustibili şi tehnologii mai puţin poluante pentru gătit şi încălzire; introducerea unor politici eficiente de stabilire a preţurilor la combustibilii fosili.
Potrivit estimărilor OMS, aplicarea acestor măsuri ar putea evita anual emisii de 16,67 miliarde de tone de dioxid de carbon echivalent.
• Beneficii economice de mii de miliarde de dolari
Impactul economic estimat este, de asemenea, semnificativ. Cele şase intervenţii ar putea genera beneficii de aproape 4.000 de miliarde de dolari anual în termeni de bunăstare economică. Calculul include valoarea economică a vieţilor salvate, a dezastrelor evitate şi a economiilor realizate în domeniul asistenţei medicale. Beneficiile bugetare pentru state ar putea ajunge la aproximativ 5.440 de miliarde de dolari. Proiecţiile, realizate pentru 187 de ţări şi pentru perioada 2024-2075, indică diferenţe importante între măsurile analizate. Sistemele de avertizare sanitară privind canicula ar avea cel mai bun raport cost-beneficiu, cu un câştig estimat la 836 de dolari pentru fiecare dolar investit.
În schimb, politicile de tarifare a combustibililor fosili ar avea cel mai mare impact cumulat asupra sănătăţii şi emisiilor. Potrivit OMS, acestea ar putea preveni singure 1,2 milioane de decese anual şi ar contribui la evitarea a 98% din emisiile echivalente de CO2 estimate în cadrul celor şase măsuri. Totodată, ar aduce beneficii bugetare importante statelor.
• Ţările cu venituri mici ar putea câştiga proporţional mai mult
OMS subliniază că statele cu venituri mici şi medii ar putea obţine beneficii proporţional mai mari decât ţările bogate, atât în privinţa sănătăţii populaţiei, cât şi a bunăstării economice. Organizaţia recunoaşte că estimările au limite, legate de caracterul ambiţios al scenariilor analizate, de lipsa unor date şi de incertitudinile inerente proiecţiilor pe termen lung. Cu toate acestea, raportul susţine că investiţiile în măsuri cu eficacitate dovedită pot produce beneficii importante pentru sănătate şi climă. OMS solicită guvernelor să integreze obiectivele sanitare în politicile climatice şi să accelereze implementarea intervenţiilor recomandate. Directorul general al organizaţiei urmează să participe săptămâna viitoare la COP31, unde va susţine includerea sănătăţii în negocierile climatice. Potrivit lui Diarmid Campbell-Lendrum, responsabilul OMS pentru schimbările climatice, organizaţia urmăreşte să încurajeze statele să acorde o atenţie mai mare dimensiunii sanitare a crizei climatice.





























































Opinia Cititorului