Negocierile de la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP31), desfăşurată la Antalya, în Turcia, au intrat în a doua săptămână fără un acord asupra unor teme esenţiale, precum accelerarea electrificării, eliminarea treptată a combustibililor fosili şi finanţarea adaptării la schimbările climatice. Şeful ONU pentru probleme climatice, Simon Stiell, le-a cerut reprezentanţilor celor aproape 200 de ţări participante să renunţe la amânări şi să accepte compromisuri pentru atingerea unor obiective comune, potrivit DPA. „La începutul celei de-a doua săptămâni, îndemn părţile să abordeze rapid cele mai dificile probleme şi să evite amânările tactice”, a declarat Stiell, adresându-se negociatorilor reuniţi la cea de-a 31-a Conferinţă ONU privind Schimbările Climatice. Oficialul a recunoscut complexitatea discuţiilor asupra celor 165 de puncte de pe ordinea de zi şi dificultatea obţinerii unui consens asupra fiecărei formulări. „Nu poate exista un succes colectiv fără compromisuri din partea fiecărei părţi”, a subliniat acesta.
Printre temele centrale ale conferinţei se numără accelerarea electrificării la nivel mondial şi asigurarea accesului la finanţare climatică pentru statele vulnerabile.
• Greenpeace cere angajamente privind combustibilii fosili şi defrişările
Martin Kaiser, directorul Greenpeace Germania, consideră că implicarea europeană în negocierile de la Antalya ridică semne de întrebare. El a cerut ministrului german al Mediului, Carsten Schneider, aşteptat să ajungă luni la conferinţă, să susţină includerea a trei angajamente în declaraţia finală. Acestea vizează stabilirea unui obiectiv de electrificare ecologică, elaborarea unor planuri concrete pentru eliminarea treptată a petrolului, gazelor şi cărbunelui şi oprirea defrişărilor. În privinţa electrificării, Australia, co-preşedinte al conferinţei, susţine stabilirea unui obiectiv de creştere a ponderii energiei electrice în consumul final global de energie de la aproximativ 23% în prezent la 35% până în 2035.
Ţinta ar viza energia utilizată în transporturi, încălzire, răcire şi funcţionarea aparatelor electrocasnice. Extinderea electrificării în transporturi, construcţii şi industrie ar putea aduce câştiguri importante de eficienţă energetică.
Potrivit calculelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), într-un scenariu optimist, electrificarea acestor sectoare ar putea reduce cu 40% emisiile de dioxid de carbon până în 2035. Efectul asupra climei depinde însă şi de sursele din care este produsă energia electrică. Utilizarea pe scară mai largă a energiei solare, eoliene şi hidroenergetice ar amplifica beneficiile reducerii emisiilor.
• Statele africane cer claritate privind finanţarea adaptării
Finanţarea adaptării la schimbările climatice a provocat tensiuni în prima săptămână a negocierilor. Statele africane au cerut ţărilor donatoare să precizeze contribuţiile financiare, calendarul plăţilor şi mecanismele prin care fondurile vor fi monitorizate. Disputa are legătură cu formulările din rezoluţia adoptată la COP30, în Brazilia. Documentul prevedea triplarea sprijinului acordat de naţiunile bogate pentru adaptarea la schimbările climatice până în 2035, dar nu stabilea un an de referinţă, etape intermediare sau o sumă finală concretă.
Sabine Minninger, reprezentantă a organizaţiei germane Brot fur die Welt („Pâine pentru Lume”), a declarat pentru DPA că înţelege nemulţumirea statelor africane, afectate de secete, pierderi agricole şi inundaţii asociate încălzirii globale.
Ea a criticat refuzul statelor industrializate de a discuta concret despre finanţare, în condiţiile în care comunităţile africane se confruntă deja cu efectele crizei climatice.





























































