PENTRU PERIOADA 2021 - 2027Activitatea de cercetare-dezvoltare din ţara noastră în contextul oportunităţilor de finanţare

ADRIAN COMAN, PAUL EVI
Miscellanea / 28 septembrie

Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, şi Paul Evi, Manager, Taxe Directe, Deloitte România

Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, şi Paul Evi, Manager, Taxe Directe, Deloitte România

Finanţările care vor fi disponibile în perioada de programare 2021-2027 pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, fie sub formă de fonduri nerambursabile, fie prin intermediul altor instrumente financiare puse la dispoziţia beneficiarilor, arată o deschidere semnificativă a autorităţilor europene şi locale către sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare din România, dat fiind că nivelul este mult superior alocărilor financiare precedente. Abordarea va fi, însă, diferită faţă de cea din trecut, accentul fiind pus pe stimularea mediului privat, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru implicarea în astfel de activităţi.

Sursa cea mai importantă de finanţare în acest domeniu este reprezentată de Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF), care vizează exclusiv aspecte de cercetare, dezvoltare, inovare şi digitalizare în diferite forme. În completarea acesteia vine Programul Operaţional Regional (POR), valabil pentru această perioadă de programare. Datorită abordării descentralizate, acest instrument permite elaborarea de programe operaţionale distincte, aferente fiecărei regiuni de dezvoltare, cu componente finanţabile semnificative din sfera de cercetare-dezvoltare-inovare şi digitalizare, menite să impulsioneze ecosistemele locale şi regionale de profil şi parteneriatele tematice public-private.

Acestor surse de finanţare li se adaugă aspecte cheie din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care include, la rândul, său o serie de direcţii de finanţare menite să impulsioneze sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, să încurajeze excelenţa în proiectele de profil şi să faciliteze participarea la parteneriate europene pe astfel de teme.

IMM-urile, principalii beneficiari ai acestor surse de finanţare

Din direcţiile trasate până în prezent în cadrul programelor operaţionale menţionate, în forma transmisă de autorităţile din România spre aprobare Comisiei Europene, se observă o schimbare de paradigmă - dacă în trecut se punea accentul pe încurajarea mediului academic de profil şi pe cercetarea fundamentală, acum atenţia este concentrată pe cercetarea aplicată şi pe impulsionarea şi încurajarea mediului privat, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), pentru a participa activ la demersuri din sfera de cercetare-dezvoltare-inovare sau digitalizare şi pentru a încorpora inovarea în dezvoltarea de noi produse sau procese şi punerea lor pe piaţă.

Această schimbare de abordare, menţionată şi de ministrul Cercetării, Inovării şi digitalizării, Sebastian Burduja, în cadrul unui eveniment Deloitte, este bine-venită în contextul în care România se situează pe poziţii codaşe la nivel european din această perspectivă. Ca atare, multe dintre direcţiile de finanţare ce vor fi disponibile în perioada următoare pun accent fie pe parteneriate între entităţi de profil (publice sau private) şi IMM-uri, pentru a suplini sau pentru a dezvolta capacităţile interne ale acestora din urmă, fie pe crearea şi dezvoltarea de capacităţi proprii în cadrul IMM-urilor, pentru a facilita adopţia de tehnologii sau îmbunătăţirea mentalităţii de inovare la nivelul acestora.

Pe de altă parte, finanţările specifice sectorului cercetare-dezvoltare-inovare ar trebui corelate cu strategia naţională de profil şi cu direcţiile de specializare inteligentă identificate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare în parte. Din acest punct de vedere, sectorul IT din România, care înregistrează o evoluţie superioară altor domenii, este optim plasat la graniţa dintre cercetare-dezvoltare-inovare şi digitalizare şi poate, astfel, să profite de finanţarea disponibilă în această perioadă de programare, abordând tematica aferentă oricăruia dintre cele două paliere sau propunând tematici ce reunesc tehnologii avansate, mai ales în contextul transformării digitale pe care România o traversează.

Un aspect demn de menţionat este faptul că multe din direcţiile de finanţare aferente acestei perioade de programare pun accent fie pe transferul de cunoştinţe, fie pe transferul tehnologic. Astfel, cel mai probabil, va avea loc un transfer de drepturi de proprietate intelectuală şi brevete dinspre entităţile de cercetare-dezvoltare-inovare şi întreprinderile mari (participante doar în calitate de parteneri la proiecte propuse de societăţi mici şi mijlocii) către IMM-urile respective. În acest context, rămâne de văzut în ce măsură vor fi dispuse entităţile şi întreprinderile mari să se implice în acest gen de parteneriate.

Aşadar, în prezent, întreprinderile mari vor putea aplica pentru finanţările menţionate doar în calitate de parteneri pentru IMM-uri sau pentru entităţi de cercetare în cadrul anumitor tipuri de proiecte. Cu toate acestea, abordarea în cadrul perioadelor de programare tinde să fie flexibilă, în funcţie de evoluţia diverselor aspecte în timp. Ca atare, nu este exclus ca, în următorii ani, să constatăm o prezenţă sporită a companiilor mari între categoriile de beneficiari eligibili, pe măsură ce programele operaţionale se maturizează şi nevoile efective din piaţă se cristalizează.

Perioada de programare este încă la început, iar ghidurile aferente diferitelor opţiuni de finanţare aplicabile domeniului de cercetare-dezvoltare-inovare sunt încă în curs de elaborare, urmând să fie lansate, cel mai probabil, într-o variantă consultativă, în următoarele patru-şase luni. În consecinţă, rămâne de văzut ce condiţii specifice de aplicare vor fi impuse potenţialilor beneficiari şi ce indicatori de proiect trebuie atinşi în decursul proiectelor, inclusiv dacă vor fi incluse eventuale cote obligatorii, cuantificabile, de brevete sau rezultate concrete ale activităţilor de cercetare sprijinite.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

09 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9211
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6615
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9963
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7073
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.9159

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro