Inteligenţa artificială aduce tot mai multe beneficii clare în medicină la nivel global, potrivit unui comunicat Philips. Medicii petrec mai puţin timp cu birocraţia, iar numărul de pacienţi trataţi săptămânal creşte, conform aceleiaşi surse. Aceste concluzii apar în Future Health Index, cel mai mare studiu global de acest fel, realizat de Royal Philips, potrivit documentului. Studiul a inclus peste 2.000 de profesionişti din sănătate şi peste 20.000 de pacienţi din 10 ţări: Brazilia, China, Franţa, Germania, India, Indonezia, Olanda, Arabia Saudită, Marea Britanie şi Statele Unite, conform comunicatului.
Provocările din sistemul românesc
Lipsa personalului calificat, presiunea pe sistemul medical şi lipsa unei soluţii eficiente prin care datele medicale pot fi concentrate şi partajate între specializări, medici şi instituţii sunt cele cu care se confruntă atât specialiştii, cât şi pacienţii sistemului de sănătate românesc, potrivit datelor publicate recent de OECD, Comisia Europeană şi Ministerul Sănătăţii, citate în comunicat. Pe de altă parte, Future Health Index 2026 arată cum acestea pot să fie îmbunătăţite folosind inteligenţa artificială, conform aceleiaşi surse.
Conform raportului „State of Health in the EU: Romania Country Health Profile 2025", realizat de OECD şi Observatorul European al Sistemelor şi Politicilor de Sănătate, în colaborare cu Comisia Europeană, România are cele mai mici cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, potrivit comunicatului. În 2023, suma este de 1.800 de euro pe cap de locuitor, ajustată la puterea de cumpărare, ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate din media UE de 3.832 de euro şi doar 5,8% din PIB, faţă de media europeană de 10%, conform aceleiaşi surse. Speranţa de viaţă în România este cu 5,1 ani sub media UE, iar ratele de mortalitate evitabilă şi tratabilă sunt printre cele mai mari, potrivit documentului.
AI aduce economii şi eficienţă
Într-un context în care în ţara noastră resursele sunt limitate, Future Health Index 2026 arată că în ţările în care AI este tot mai folosit pe piaţa medicală se văd îmbunătăţiri, conform comunicatului. 34% dintre liderii din sănătate raportează că prin implementarea AI sunt deja vizibile economii bugetare, iar 62% spun că beneficiile investiţiei egalează sau depăşesc costurile, potrivit aceleiaşi surse.
Deficit de personal şi exod de medici
Deşi România are anual un număr de absolvenţi de medicină şi asistenţă medicală mult peste media UE, raportul OECD arată că deficitul de personal persistă, din cauza faptului că mulţi dintre absolvenţi preferă să se angajeze în străinătate, conform comunicatului. De asemenea, mulţi dintre specialiştii cu experienţă aleg să renunţe la locurile de muncă din ţară şi să plece peste hotare, potrivit aceleiaşi surse.
Future Health Index 2026 arată că AI poate oferi soluţii pentru această problemă, fiindcă 50% dintre profesioniştii din sănătate spun că AI le-a crescut capacitatea de a vedea mai mulţi pacienţi, cu o creştere centrală de 8 pacienţi suplimentari pe săptămână, conform comunicatului. 71% spun că inteligenţa artificială îi ajută la eficientizarea fluxurilor de lucru, iar aproape jumătate dintre respondenţii la studiu au raportat că au economisit cel puţin 132 de ore anual, echivalentul a peste trei săptămâni de lucru, potrivit aceleiaşi surse.
Epuizarea profesională este una dintre cele mai cunoscute cauze ale exodului de personal, dar 50% dintre clinicieni spun că AI le-a îmbunătăţit echilibrul viaţă-muncă, conform comunicatului. 49% spun că sunt mai puţin stresaţi, iar 47% că fac mai puţine ore suplimentare sau duc mai puţină muncă acasă, potrivit aceleiaşi surse.
Reducerea decalajului urban-rural
Datele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate arătau că la 31 decembrie 2025 existau 1.055 de localităţi cu deficit de medici de familie în România, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor care există, conform comunicatului. 75% dintre respondenţii chestionarului pentru Future Health Index 2026 spun că AI poate ajuta la reducerea diferenţelor de calitate între diverse tipuri de servicii medicale şi la îmbunătăţirea accesului în zonele subdeservite şi rurale, potrivit aceleiaşi surse. Din perspectiva pacienţilor, 56% cred că AI va îmbunătăţi îngrijirea în mediul rural, iar 58% spun că poate facilita accesul la ajutor medical pentru persoanele care întâmpină dificultăţi, conform comunicatului.
Filtrarea urgenţelor cu ajutorul AI
Unităţile de primiri urgenţe resimt o presiune foarte mare, tot din cauza deficitului de medicină primară, deoarece din 3.652.042 de cazuri externate în 2025, doar sub o treime s-au prezentat cu trimitere de la medicul de familie, în timp ce peste 2 milioane de cazuri au ajuns direct prin structurile de urgenţă, conform datelor CNAS, citate în comunicat. La nivel global, 60% dintre pacienţi spun, în Future Health Index 2026, că AI generativ i-a ajutat să recunoască momentul în care este necesar să consulte un medic, ghidându-i către opţiunea de îngrijire potrivită, potrivit aceleiaşi surse.
Sisteme care nu comunică între ele
Potrivit noii note de fundamentare a Strategiilor Naţionale de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 a Ministerului Sănătăţii, „furnizarea serviciilor de sănătate este afectată de lipsa de fonduri, lipsa de personal şi lipsa de informaţii", conform comunicatului. Future Health Index 2026 arată că la nivel global se produce deja o schimbare: 57% dintre clinicieni raportează acces îmbunătăţit la date consolidate despre pacienţi, între echipele de îngrijire, iar 63% observă o viteză mai mare în primirea rezultatelor diagnostice, potrivit aceleiaşi surse. Studiul descrie rolul emergent al AI ca un „strat cognitiv" care reuneşte informaţii fragmentate din surse multiple, cum ar fi fişe medicale, imagistică, istoric clinic, iar acest lucru arată o soluţie pentru tipul de fragmentare pe care strategia românească îşi propune să o elimine prin dosarul electronic unic al pacientului, conform comunicatului.
De asemenea, Guvernul României a adoptat, în octombrie 2024, un memorandum privind operaţionalizarea spitalelor complet inteligente, care prevede integrarea dosarului electronic al pacientului, telemedicinei, automatizării, sistemelor de tip Big Data şi a inteligenţei artificiale în deciziile clinice, potrivit documentului.
Declaraţia Philips România
„Rezultatele Future Health Index arată că inteligenţa artificială în medicină se transformă dintr-un instrument folosit izolat, pentru o singură sarcină, într-unul integrat în activitatea clinică zilnică, venind astfel cu numeroase beneficii. Philips susţine această tranziţie prin soluţii care ajută spitalele şi clinicile să integreze mai bine datele pacienţilor şi să sprijine deciziile clinice, astfel încât medicii să îşi recapete timpul pentru ceea ce contează cel mai mult: pacientul din faţa lor. Trebuie ţinut cont însă că AI-ul nu vine să înlocuiască specialistul, ci să-l sprijine. Judecata şi responsabilitatea finală trebuie să rămână umane", declară Şerban Isopescu-Weber, Lider al Diviziei de Echipamente şi Soluţii Medicale, Philips România, potrivit comunicatului.






























































Opinia Cititorului