O propunere a administraţiei conduse de Donald Trump privind o nouă arhitectură de securitate pentru întregul continent european negociată cu Federaţia Rusă a fost întâmpinată cu un scepticism profund în capitalele europene, unde aliaţii se tem că Statele Unite riscă să marginalizeze Europa şi să consolideze poziţia Kremlinului, relatează publicaţia Politico. Aliaţii din cadrul NATO nu au fost informaţi în prealabil cu privire la planurile Washingtonului, mulţi diplomaţi şi oficiali de rang înalt exprimându-şi rezervele faţă de intenţiile reale ale acestei iniţiative, notează publicaţia citată.
Preşedintele american Donald Trump a evocat un „acord amplu şi frumos” în urma unei întâlniri cu emisarul preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, precizând că iniţiativa „va implica mai mult decât Ucraina şi ar putea cuprinde întreaga Europă”. La rândul său, Jared Kushner, emisarul special al Casei Albe pentru pace, a schiţat cinci obiective ale noului cadru: consultări permanente de securitate, mecanisme fiabile de comunicare în situaţii de criză, o mai mare transparenţă militară, măsuri reciproce pentru reducerea riscurilor de escaladare şi un cadru durabil pentru stabilitatea pe termen lung a continentului. Totuşi, diplomaţii europeni avertizează că orice discuţie purtată în prezent cu Moscova privind viitoarea arhitectură de securitate riscă să fie utilizată de Kremlin pentru a-şi legitima pretenţiile teritoriale şi politice, informează Politico.
Oficialii europeni au respins ferm ideea rediscutării parametrilor de securitate în absenţa unei implicări directe a Europei la masa tratativelor. Şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, a reacţionat critic faţă de iniţiativa americană: „Avem deja o arhitectură de securitate europeană în vigoare - NATO şi Uniunea Europeană au fiecare rolurile lor specifice. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură. Problema rămâne că Rusia continuă să încalce tratatele care stau la baza acesteia (...) Putin nu are un drept de veto asupra securităţii europene”. În acelaşi timp, preşedintele lituanian Gitanas Nausėda a insistat că Europa trebuie să fie reprezentată în cadrul negocierilor de pace, iar premierul polonez Donald Tusk a îndemnat la prudenţă şi realism în privinţa intenţiilor Moscovei înaintea sezonului rece, scrie Politico.
Tensiunile diplomatice survin în perspectiva discuţiilor intermediate de Statele Unite între reprezentanţii Kievului şi ai Moscovei, programate pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi, în timp ce liderii europeni pregătesc abordarea acestei crize în cadrul reuniunii informale de la Dublin. În paralel, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a semnalat apariţia unei stări de urgenţă în procesul de negociere după scrutinul legislativ intermediar din SUA, în timp ce aliaţii din NATO se tem că administraţia Trump ar putea corela noul plan de securitate europeană cu rezultatul reevaluării prezenţei trupelor americane dislocate pe continent, preconizată pentru luna decembrie, relatează publicaţia Politico.
























































Opinia Cititorului