Preşedintele Băsescu estimează o creştere economică din trimestrul al doilea al anului 2010

Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Timişoara, că estimează o creştere economică a României din cel de-al doilea trimestru al anului viitor, dacă nu se produce acel "W" despre care, deja, se vorbeşte în Statele Unite, în sensul că după tendinţa de revenire din criză din ultima perioadă va urma o nouă cădere.

"Dacă acest lucru se întâmplă, căderea se va reproduce şi în statele Uniunii Europene şi, implicit, şi pentru România. Îmi permit să fiu optimist şi îmi doresc să rămânem doar la acel "V", despre care s-a vorbit în faza iniţială, mai ales că ultimele evaluări ale FMI sunt pozitive. Dacă lucrurile vor merge normal, noi vom trece, din nou, la o creştere pozitivă în trimestrul doi al anului viitor", a spus Băsescu.

Şeful statului a subliniat, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la Centrul Regional de Afaceri Timişoara (CRAFT) cu mediul de afaceri local, că România nu şi-a propus să iasă din această criză prin mijloace proprii, ci să înfrunte criza cu pierderi minime.

"Din acest motiv a şi fost abordarea Guvernului, a Băncii Naţionale şi a mea orientată către angajarea unui credit extem de limitat în raport cu suma care putea fi angajată, pe de-o parte, şi în raport cu angajamentele pe care le-au făcut alte ţări în ceea ce priveşte îndatorarea pentru ieşirea din criză", a spus Băsescu.

Preşedintele a precizat că unul din obiectivele angajării împrumutului extern a fost asigurarea BNR cu o resursă financiară suficientă pentru a menţine rata de schimb leu-euro la un nivel rezonabil, care nu înseamnă un nivel de 3,6 lei la un euro, deoarece era restrictiv pentru exporturi, ci de 4,2 - 4,3 lei la un euro, nivel propus de BNR. Această soluţie ar stimula şi exporturile, dar contribuie şi la menţinerea salariilor şi pensiilor la un nivel rezonabil.

Un alt obiectiv a fost şi reducerea inflaţiei, precum şi acoperirea deficitului bugetar.

"Noi suntem, acum, la un PIB apropiat cu cel din 2007, dar cheltuielile bugetare sunt la nivelul anului 2008, plus influenţele care au fost din actele normative care dădeau drepturi legate de salarii, sporuri şi altele. Pentru acoperirea acestui deficit nu exista decât soluţia unui împrumut, pentru a nu se trece la reduceri de salarii şi pensii", a spus Băsescu.

Şeful statului a remarcat faptul că prin reducerea masivă a consumului s-a produs, deja, o ajustare apreciată a fi mult prea severă a deficitului de cont curent, în timp ce o ajustare mai lentă ar fi permis un nivel mai bun al încasărilor la buget. Dar, odată cu reducrerea consumului, s-a prăbuşit importul.

"E şi bine, e şi rău. E bine, pentru că deficitul de cont curent s-a redus la 5-6% de la 13%, cât a fost anul trecut, ceea ce permite acoperirea integrală a deficitului de cont curent din investiţiile directe, care se fac în România, cu o uşoară completare din banii trimişi de la cei ce lucrează în străinătate, în băncile din ţară. A fost rău, pentru că reducerea consumului a afectat încasările la bugetul de stat, dar, privit în ansamblu, după nouă luni, putem spune că din punct de vedere al ajustărilor macroeconomice, procesul este extrem de pozitiv, prin reducerea deficitului de cont curent, lucru care nu ne va obliga la alte împrumuturi", a explicat preşedintele Traian Băsescu.