RELAŢII BILATERALE, DOAR DINTR-O PARTEDe ce investiţiile chineze în România sunt, în mare parte, doar pe hârtie

MIHNEA DUMITRU
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Numeroase anunţuri de tipul "Vin investitorii chinezi" au avut loc, în ultimii ani, dar nu toate s-au concretizat, ţara noastră nereuşind să atragă o porţie semnificativă din banii chinezi, în condiţiile în care statele din Uniunea Europeană au fost destinaţia favorită a investitorilor din China.

Investiţiile chineze directe peste hotare au urcat, anul trecut, la un nivel record, ajungând la aproape 200 de miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat la începutul anului.

Studiul companiei de cercetare Rhodium Group şi al Mercator Institute for China Studies estimează că investiţiile chineze directe în UE au urcat anul trecut cu 76%, la 35,1 miliarde de euro (36,9 miliarde de dolari), în timp ce europenii au investit în a doua economie mondială doar 7,7 miliarde de euro.

Anul trecut, China a înfiinţat un fond de investiţii de zece miliarde de euro (11,15 miliarde de dolari) ca să finanţeze proiecte în Europa Centrala şi de Est (CEE).

Ambasadorul Chinei la Bucureşti Xu Feihong inista, într-o declaraţie din 28 septembrie anul curent, că "partea chineză încurajează şi sprijină firmele chineze să realizeze investiţii în România": "Mai multe companii chineze sunt exemple în acest sens: Huawei, CGM, ZTE, Huatian. Colaborarea chino-română are o perspectivă foarte largă şi luminoasă".

În schimb, preşedintele PSD Liviu Dragnea spunea, recent, la recepţia prilejuită de Ziua Naţională a Republicii Populare Chineze, că România nu beneficiază destul de pe urma investiţiilor chineze: "Poate că a venit vremea ca şi în România aceste investiţii să înceapă să se facă prezente, pentru că ajută în mod serios la dezvoltarea noastră". De asemenea, conform acestuia, relaţia bilaterală dintre România şi China, în special pe comerţ, a avut de suferit în afara perioadelor de guvernare ale partidului său: "În perioada 2003-2004 guvernul Adrian Năstase a reuşit să semneze, să realizeze câteva acorduri importante care conţineau proiecte mari de investiţii chineze în România. Zece ani de zile s-au suspendat. Guvernul condus de Victor Ponta, din care şi eu am făcut parte, a reluat proiectele mari de investiţii, duse până într-o fază aproape finală. În 2016, din păcate, iar s-au suspendat. Şi îmi exprim speranţa că acum, după ce au fost reluate de actualul guvern, vom avea totuşi posibilitatea ca în acest mandat să începem să le vedem şi finalizate. Şi vorbesc aici de Centrala Nucleară de la Cernavodă, de investiţiile de la Rovinari şi de alte investiţii".

Proiectele chineze în ţara noastră

Conform unui studiu FRD Center, Huawei anunţa în 2011 că urmează să investească peste 200 de milioane de euro în România. În 2014, compania anunţa investiţii suplimentare de 100 de milioane de euro.

China Gezhouba Group International Engineering era interesată de o centrală hidro la Tarniţa care ar fi adus 4.000 de slujbe în zonă. Proiectul trenează la stadiu de caiet de sarcini final, într-un proiect demarat în 2009 de statul român şi faţă de care investitorii chinezi şi-au arătat interesul în 2010. Suntem în 2017.

Firma chineză ZTE plănuia să producă echipament de recepţie pentru televizoare digitale, într-o investiţie de 55 de milioane de euro. Firma a fost invitată inclusiv să preia fosta fabrică Nokia, de la Jucu, dar şi-a reţinut investiţiile. Recent, compania s-a concentrat pe dezvoltarea conceptului "smart city" în mai multe proiecte pilot cu administraţiile locale.

Tot în trecut, China National Agricultural Group Corporation era de asemenea interesată de Canalul Siret-Bărăgan. Un proiect de 6 miliarde de euro încă stagnează, pe masa Guvernului. Proiectul a fost aprobat de Ceauşescu în 1986.

De asemenea, China Tobacco International Europe Company a făcut investiţii de 40 de milioane de euro prin fabrica de tutun din Buzău.

Eurosport DHS SA produce biciclete în Hunedoara şi a avut investiţii de 20 de milioane de euro.

Ricky Impex SRL produce biciclete şi scutere în Ialomiţa, angajând 60 de oameni. Nu în ultimul rând, un contract pentru un parc eolian de 200 de megawaţi la Vaslui s-a semnat în 2013 între Ming Yang Wind Power Group Ltd. şi Romanian Păunescu Corporation. Investiţia ar fi fost de peste jumătate de miliard de dolari.

În 2016, China anunţa cinci proiecte de investiţii în România, în valoare de aproximativ 140 de milioane de dolari, conform publicaţiei The Diplomat. Anunţul era făcut în marja întâlnirilor la nivel ministerial cu mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est - o fabrică de piese pentru maşini, în valoare de 45 de milioane de euro, la Braşov, o fabrică pentru ornamente auto de 17,6 milioane de dolari, o centrală solară, de 33 de milioane de euro, investiţii în proprietăţi imobiliare, de peste 25 de milioane de dolari şi un proiect de educaţie şi schimb cultural în Hunedoara.

În perioada 2004-2016, România nu a exportat anual, în China, bunuri în valoare mai mare de 800 de milioane de dolari. În schimb, importurile din China au ajuns la valoarea de aproape 4 miliarde de dolari.

MAE chinez oferă date mai actuale şi îşi poziţionează ţara drept al 8-lea partener comercial al României, după Marea Britanie şi a şasea sursă de import pentru ţara noastră. Pentru China, suntem abia al 70-lea investitor străin şi a 60-a destinaţie de export.

Atlasul economic al universităţii MIT din SUA arată că produsele cele mai valoroase pe care China le exporta în România, în 2015, erau telefoanele mobile şi computerele (peste 10% din exporturi). Turbinele de gaze, plăcile de circuite integrate şi turbinele pentru gaze urmau, ca volum, printre sutele de alte produse.

Nick Kochan, un jurnalist britanic titrat în România mai degrabă pentru opiniile sale critice la adresa luptei anticorupţie, scria în Financial Times, la finele lui 2016, că România ar trebui să curteze investiţiile chineze.

Contextul era unul în care, în acel an, DIICOT redeschidea dosarul Rompetrol şi punea sechestru pe rafinăria Petromidia, parte a fostei Rompetrol şi deţinută de KazMunayGas prin KMG International (KMGI). Odată cu alegerile parlamentare şi victoria PSD, scria Kochan, noua guvernare ar trebui să "dea ţării o şansă să apese butonul de «reset» în relaţia cu investitorii străini". La câteva luni, China Energy Company Limited (CEFC) devenea acţionarul majoritar KMGI, efectiv transformând fostul Rompetrol în firmă chineză. Sechestrul DIICOT încă este în efect pe rafinărie.

China a continuat "ofensiva de şarm" în România. Tot în decembrie 2016, presa titra un comunicat Nuclearelectrica, în care negocierile cu China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 vor continua până la 20 decembrie. În iulie 2017, Guvernul României a aprobat un memorandum confidenţial care prevedea prelungirea negocierilor. În aceeaşi zi, conform Digi24, Mihai Tudose se întâlnea, alături de Liviu Dragnea, cu un înalt oficial chinez, Liu Yunshan.

Conform acestuia din urmă, China urmează să importe produse în valoare de 8.000 de miliarde de dolari şi să investească 750 de miliarde în străinătate. De cealaltă parte, premierul Tudose afirmă că "există perspective concrete de colaborare cu partenerii chinezi pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă".

Liviu Dragnea adăuga, după aceeaşi întâlnire: "Le-am spus [n.r. chinezilor] că interesul nostru rămâne acelaşi şi o să se reia proiect cu proiect exact din faza în care era în lucru. Cel mai important este să se restabilească din nou procedura de lucru. Din momentul acela proiectele încep să se implementeze destul de repede."

Declaraţia lui Dragnea legată de suspendarea proiectelor româno-chineze în anul 2016, perioada Guvernării Cioloş, mai exact, este mai degrabă una politică. Cu numai un an în urmă, la recepţia Zilei Naţionale a Republicii Populare Chineze, premierul de atunci Dacian Cioloş declara: "România şi-a exprimat disponibilitatea de a adera la Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură pentru că apreciem că putem folosi mai bine acest instrument de investiţii pentru a dezvolta proiecte noi şi pentru a finaliza proiecte care sunt inclusiv în România". Cioloş a mai arătat că România este în "fază finală de operaţionalizare a Centrului de Dialog şi Cooperare în Domeniul Energiei".

Aşadar, Liviu Dragnea relua dialogul din perspectiva partidului său, decât din cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Astfel, putem vorbi mai degrabă despre o relaţie bună a PSD-ului cu Partidul Comunist Chinez. Chiar Liviu Dragnea, în funcţia de preşedinte executiv PSD, declara în 2014, la primirea unei delegaţii din partea PCC, că "PSD are o relaţie veche şi foarte strânsă de colaborare cu partidul comunist chinez". Liviu Dragnea i-a invitat apoi pe oficialii chinezi să-i guste roşiile din grădina personală, în situaţia în care delegaţia chineză era interesată de investiţii în domeniul "fabricilor de conserve, de bulion sau suc de roşii", conform Ştirilor ProTV.

Motivul principal pentru care proiectele chineze nu s-au concretizat în număr atât de mare, pare să fi fost nesiguranţa politică din România, cuplată şi cu efectele crizei financiare globale. Raportul fDi Intelligence, un serviciu al publicaţiei Financial Times, arată o scădere generală a numărului investiţiilor străine directe în România, de la 181 în 2011, la 112 în 2015. Şi valoarea lor a scăzut, de la aproape 11 miliarde de dolari în 2011, la 3,6 miliarde în 2016.

"Aceste cifre nu sunt surprinzătoare pentru cei care urmăresc situaţia din România şi au observat, în 2016, felul în care sunt trataţi investitorii străini", arată studiul fDi. Autorii raportului adaugă: "România este în mod clar o piaţă atrăgătoare pentru investitorii străini, dar liderii naţionali au lăsat de prea multe ori obstacole inutile să le fie puse în cale".

În 2013, preşedintele chinez Xi Jinping a prezentat strategia "O centură, un drum", cu titulatura completă "Centura Economică a Drumului Mătăsii şi Drumul Mătăsii Maritim al secolului XXI".

Radio China International descria iniţiativa elogios: "Ţările vor trebui să construiască împreună «o comunitate de interese» şi «o comunitate de destine» cu prosperitate şi beneficii comune". Această concepţie a fost susţinută atât de comunitatea internaţională, în special de cele peste 60 ţări situate pe linia Drumului Mătăsii, cât şi de o parte a mass-mediei din Occident.

Agenţia de presă Xinhua arăta, în 2015, că România îşi poate face singură drumul de-a lungul noului Drum al Mătăsii, bucurându-se astfel de creşterea comerţului cu China. Economistul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie BNR, este citat în articol, declarând că România va "trebui să colaboreze" pe baza propriilor nevoi. Conform oficialului BNR, nu este vorba de nostalgii, ci de pragmatism economic global, referindu-se, evident, la China.

În mod similar, Victor Ponta, cel care s-a prezentat drept un susţinător înfocat al unei mult mai strânse relaţii sino-române, spune că acum este momentul pentru a face "paşi concreţi".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

18 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8740
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0405
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5329
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4696
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2202

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro