Reuters: Alegerile din SUA au reconfigurat Congresul, dar Trump îşi păstrează controlul asupra politicii externe

Pierderile electorale suferite de Partidul Republican în această săptămână l-au slăbit pe preşedintele Donald Trump pe scena politică internă şi îl expun unei supravegheri legislative mai stricte, cu toate acestea, în politica externă, liderul de la Casa Albă îşi păstrează o marjă largă de acţiune pentru ultimii doi ani ai mandatului, de la dosarele Iranului şi Israelului până la Ucraina şi China, relatează Reuters, citat de News.ro.

Democraţii, care urmează să preia controlul asupra Congresului în ianuarie, intenţionează să limiteze agenda preşedintelui republican, analiştii avertizează însă că rezultatul alegerilor ridică o întrebare esenţială, dacă Trump va resimţi înfrângerea partidului său ca pe o umilinţă sau dacă va fi determinat să adopte măsuri mai radicale pentru a-şi consolida moştenirea în relaţiile Statelor Unite cu aliaţii şi adversarii, conform sursei.

Una dintre cele mai urgente probleme este conflictul cu Iranul, despre care Trump a recunoscut miercuri că a contribuit la înfrângerea republicanilor în alegerile pentru Congres. Preşedintele a afirmat că nu regretă atacurile asupra Republicii Islamice şi a insistat că acestea au fost necesare pentru a împiedica Teheranul să obţină arme nucleare, deşi Iranul susţine că nu urmăreşte un asemenea obiectiv, potrivit publicaţiei.

Conflictul, care durează de opt luni, a contribuit la creşterea preţurilor la benzină şi la scăderea popularităţii lui Trump, democraţii i-au acuzat pe republicani că au renunţat la prerogativele Congresului în materie de declarare a războiului şi i-au permis preşedintelui să acţioneze fără suficiente constrângeri, inclusiv în privinţa Iranului, a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a tarifelor comerciale, a capturării preşedintelui Venezuelei şi a atacurilor asupra unor nave în largul Americii Latine, conform sursei.

Liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer, a declarat că partidul său are mandatul de a pune capăt „haosului creat de Trump atât pe plan intern, cât şi pe plan extern” şi de a opri războiul cu Iranul, potrivit publicaţiei.

Aplicarea acestui obiectiv ar putea fi însă dificilă. Preşedinţii americani beneficiază de o marjă considerabilă de manevră în politica externă şi în operaţiunile militare, conform sursei.

„Un Congres democrat are capacitatea de a bloca agenda legislativă internă a lui Trump, dar nu are prea multe posibilităţi de a-l împiedica pe preşedinte să-şi exercite puterile de comandant suprem”, a declarat William Wechsler, director senior al programelor pentru Orientul Mijlociu din cadrul Atlantic Council.

Printre instrumentele aflate la dispoziţia democraţilor se numără anchetele parlamentare, audierile pentru confirmarea candidaţilor propuşi de Trump şi posibilitatea de a restricţiona finanţarea operaţiunilor externe. Analiştii consideră însă că influenţa acestor măsuri va fi limitată, potrivit publicaţiei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat că Trump a restabilit puterea Americii pe scena internaţională şi că va continua să colaboreze cu oricine pentru a pune Statele Unite pe primul loc şi a insistat că deciziile de politică externă ale preşedintelui nu au fost motivate de considerente electorale, conform sursei.

Intrarea în ultimii doi ani de mandat, perioadă descrisă în politica americană prin expresia „lame-duck”, poate încuraja preşedinţii să se concentreze mai mult asupra afacerilor internaţionale, pe măsură ce influenţa lor internă scade. În cazul lui Trump, unii experţi se tem că impulsivitatea sa ar putea amplifica instabilitatea din Orientul Mijlociu sau ar putea provoca noi conflicte, inclusiv cu Cuba, asupra căreia administraţia a impus un blocaj petrolier şi a lansat în repetate rânduri ameninţări, potrivit publicaţiei.

„Dacă este provocat şi pus la colţ, Trump ar putea alege să-şi exercite puterile prezidenţiale prin utilizarea unilaterală a forţei în străinătate”, a avertizat Laura Blumenfeld, analistă de politică externă la Universitatea Johns Hopkins.

În privinţa Iranului, Trump are mai multe opţiuni: reluarea atacurilor aeriene, căutarea unei soluţii negociate sau menţinerea actualului impas, care ţine preţurile globale la energie la un nivel ridicat şi menţine statele din Golf în alertă, deşi liderii iranieni au prezentat evoluţiile drept o umilire a preşedintelui american, surse de la Washington familiarizate cu procesul decizional nu exclud o nouă intervenţie militară. Una dintre acestea a afirmat că Trump nu mai are, în acest moment, prea multe de pierdut din punct de vedere politic, conform sursei.

Sina Toossi, specialist în Iran la Centrul pentru Politică Internaţională din Washington, a avertizat însă că o escaladare nu oferă o cale clară către victorie şi riscă să agraveze tocmai nemulţumirile economice care au determinat alegătorii să sancţioneze republicanii, potrivit publicaţiei.

Reluarea ostilităţilor ar putea provoca şi noi tensiuni în mişcarea MAGA, unde unii susţinători sunt nemulţumiţi de îndepărtarea lui Trump de promisiunea electorală din 2024 de a evita intervenţiile externe. Miercuri, vicepreşedintele JD Vance s-a distanţat de politica administraţiei faţă de Iran, punând sub semnul întrebării dacă rezultatele acesteia justifică pierderile şi costurile şi asociind conflictul cu înfrângerea electorală a republicanilor, conform sursei.

După preluarea controlului asupra Congresului, democraţii vor încerca să revigoreze sprijinul american pentru Ucraina, care continuă să se confrunte cu invazia rusă, începută în urmă cu peste patru ani şi jumătate şi speră să atragă mai mulţi republicani de partea unui nou pachet de ajutor şi să construiască o majoritate suficient de mare pentru a putea depăşi un eventual veto prezidenţial. Trump a oprit asistenţa directă acordată Kievului, potrivit publicaţiei.

Decizia preşedintelui de a ridica sancţiunile asupra exporturilor ruseşti de motorină a fost criticată inclusiv de unii republicani, alimentând percepţia că administraţia se apropie tot mai mult de Moscova, informează sursa menţionată.

Democraţii vor încerca, de asemenea, să îmbunătăţească relaţiile cu aliaţii europeni şi cu Canada. Analiştii avertizează însă că simpla schimbare a majorităţii parlamentare nu va fi suficientă pentru a recâştiga încrederea guvernelor afectate de tarifele şi tacticile de presiune ale lui Trump, conform sursei.

În privinţa Israelului, preşedintele s-ar putea confrunta cu un Congres mai puţin favorabil decât în trecut. Unii republicani pun deja sub semnul întrebării sprijinul tradiţional al partidului pentru principalul aliat al Washingtonului în Orientul Mijlociu, în timp ce mai mulţi dintre democraţii care au câştigat alegerile sunt progresişti care au criticat ajutorul militar acordat Israelului şi războiul americano-israelian împotriva Iranului, potrivit publicaţiei.

Aceştia intenţionează să facă presiuni pentru oprirea asistenţei anuale de miliarde de dolari destinate Israelului. Trump a anunţat chiar în ziua alegerilor că acest ajutor va fi oprit la sfârşitul anului, însă nu este clar dacă preşedintele are autoritatea legală necesară pentru o asemenea decizie, conform sursei.

Campania militară israeliană din Gaza, sprijinul premierului Benjamin Netanyahu pentru Trump şi Partidul Republican, precum şi violenţele coloniştilor din Cisiordania ocupată au erodat deja tradiţia sprijinului bipartizan pentru Israel. Totuşi, dreptul de veto al preşedintelui ar putea limita capacitatea democraţilor de a impune schimbări majore de politică, potrivit publicaţiei.

În opinia majorităţii analiştilor, direcţia politicii externe americane în ultimii doi ani ai mandatului lui Trump va depinde în mare măsură de felul în care acesta îşi percepe propria moştenire istorică. Ross Harrison, cercetător principal la Middle East Institute, a afirmat că preşedintele este preocupat să lase o amprentă asupra lumii, „nu neapărat una pozitivă”, conform sursei.