Companiile de utilităţi, dezvoltatorii de infrastructură şi operatorii centrelor de date destinate inteligenţei artificiale (AI) caută în întreaga lume turbine pe gaz second-hand, repun în funcţiune echipamente scoase din uz şi adaptează motoare de avion pentru producerea electricităţii, în condiţiile în care livrările de echipamente noi sunt întârziate până în perioada 2030-2031, relatează Reuters.
Cererea tot mai mare de energie pentru alimentarea centrelor de date a generat un deficit de turbine şi alte echipamente esenţiale infrastructurii energetice, în pofida îngrijorărilor privind riscurile tehnologiei AI şi a recentelor scăderi ale acţiunilor companiilor din acest sector, potrivit Reuters.
„Discuţiile privind livrările vizează, în prezent, intervalul 2030-2031”, a declarat Aurora Tenorio, analist în cadrul firmei de consultanţă energetică Wood Mackenzie, referindu-se la piaţa turbinelor din Statele Unite, relatează Reuters.
Companiile recurg la turbine second-hand şi echipamente recondiţionate
Blocajele din aprovizionare determină tot mai multe companii să caute turbine utilizate sau recondiţionate, dar şi echipamente construite pe baza unor motoare de avion, în loc să aştepte livrarea unor unităţi noi, potrivit brokerilor şi furnizorilor consultaţi de Reuters.
„Această piaţă secundară este extrem de activă în acest moment. De asemenea, am observat o creştere a preţurilor cerute”, a declarat Ana Amicarella, director la EthosEnergy, companie care furnizează servicii pentru echipamente energetice, relatează Reuters.
Deşi nu există estimări precise privind ponderea echipamentelor second-hand în oferta globală de turbine, piaţa de profil este evaluată la aproximativ 25 de miliarde de dolari anual, potrivit Reuters.
Un exemplu al acestei tendinţe este compania americană Crusoe, specializată în infrastructură pentru inteligenţă artificială, care a comandat în aprilie 13 turbine pe gaz de la producătorul ProEnergy, construite pe baza unor motoare cu reacţie fabricate de GE Aerospace, relatează Reuters.
Cele 13 turbine au o capacitate cumulată de 650 MW şi urmează să fie instalate în cadrul unor proiecte de centre de date pentru AI din Statele Unite, achiziţia fiind prezentată de Crusoe drept o decizie strategică pentru accelerarea extinderii operaţiunilor, potrivit Reuters.
Comenzile depăşesc capacitatea globală de producţie
Centrele de date au devenit clienţi importanţi pe piaţa turbinelor pe gaz, care până recent deservea în principal companiile tradiţionale de utilităţi, relatează Reuters.
Volumul comenzilor la nivel mondial depăşeşte 100 GW, în timp ce capacitatea globală de producţie este estimată la numai 60-70 GW, potrivit datelor firmei de consultanţă Wood Mackenzie citate de Reuters.
În Statele Unite, centrele de date generează în acest an o cerere de aproximativ 17 GW pentru turbine pe gaz, iar nivelul ar putea să se tripleze până în 2028, estimează analiştii băncii de investiţii Jefferies, citaţi de Reuters.
Deşi producţia globală de turbine ar urma să crească până la aproximativ 87 GW în 2028, aceasta va rămâne sub cererea estimată de 129 GW pentru astfel de echipamente, potrivit analizelor prezentate de Reuters.
Siemens Energy, GE Vernova şi Mitsubishi Heavy Industries, principalii producători de turbine pe gaz, au confirmat că dezvoltarea accelerată a sectorului inteligenţei artificiale a generat un volum de comenzi care depăşeşte capacitatea lor de producţie, relatează Reuters.
În Statele Unite, termenul mediu de livrare pentru o turbină pe gaz este în prezent de aproximativ şase ani, a declarat Aurora Tenorio, potrivit Reuters.
Turbinele second-hand sunt mai ieftine, dar implică riscuri
Utilizarea echipamentelor second-hand sau recondiţionate vine însă cu anumite riscuri, deoarece istoricul lucrărilor de mentenanţă poate fi incert, durata de viaţă rămasă poate fi limitată, iar serviciile de întreţinere pe termen lung pot fi mai greu de asigurat, a explicat Aurora Tenorio, citată de Reuters.
De asemenea, motoarele cu reacţie transformate în turbine pentru producerea electricităţii ridică întrebări privind capacitatea lor de a funcţiona continuu în regim de generator, potrivit aceleiaşi analize.
Cu toate acestea, termenele lungi de livrare pentru echipamentele noi menţin interesul pentru piaţa secundară, iar solicitările privind identificarea unor turbine uzate pentru centrele de date au devenit tot mai frecvente, a declarat Darayus Pardivala, director al diviziei de servicii post-vânzare a companiei Sulzer în Statele Unite, relatează Reuters.
„La fiecare câteva săptămâni primim o solicitare de genul: Puteţi găsi o turbină pe gaz uzată pe care să o instalăm într-un centru de date?”, a afirmat acesta, potrivit Reuters.
Diferenţele de preţ reprezintă un alt motiv pentru care dezvoltatorii de centre de date se orientează către echipamentele utilizate, relatează Reuters.
Turbinele second-hand, dar bine întreţinute, se vând cu aproximativ 1,5-1,7 milioane de dolari pe MW, în timp ce echipamentele recondiţionate ajung la circa 1,3 milioane de dolari pe MW, potrivit lui Zach Machuca, partener director la Origin Partners, companie care achiziţionează echipamente energetice pentru dezvoltatorii de centre de date, citat de Reuters.
Prin comparaţie, turbinele noi costă aproximativ 2-2,5 milioane de dolari pe MW, conform estimărilor Aurora Energy Research prezentate de Reuters.

























































Opinia Cititorului