Guvernele africane cer companiilor miniere construcţia de rafinării şi topitorii pe plan local, însă deficitul de electricitate ieftină şi stabilă pune în pericol aceste investiţii, relatează Reuters.
Statele de pe continent utilizează restricţii la export, stimulente fiscale şi condiţii de acces la zăcăminte pentru stimularea procesării interne a bauxitei din Guineea sau a litiului din Zimbabwe, în timp ce instituţii financiare precum US International Development Finance Corporation şi Africa Finance Corporation susţin proiectele de profil, notează agenţia de presă.
Guineea a depăşit Australia şi ocupă poziţia de cel mai mare producător şi exportator mondial de bauxită, resursă direcţionată în principal către China pentru producţia de alumină şi aluminiu, informează sursa citată. Trei rafinării de alumină se află în faza de execuţie, iar autorităţile vizează cinci unităţi până în anul 2030, cu o capacitate anuală cumulată de şapte până la opt milioane de tone, arată datele menţionate.
Statul african accelerează totodată investiţiile în unităţi de procesare a peleţilor de minereu de fier, transmite publicaţia. „Următorul pas va fi (producţia de) oţel”, a declarat Daouda Diakite, consilier principal al ministrului Minelor din Guineea, pe marginea conferinţei African Mining Week din Cape Town, conform sursei citate.
Infrastructura energetică precară pune însă piedici majore acestor planuri industriale, în condiţiile în care Guineea generează aproximativ 1.000 de megawaţi din surse hidroelectrice şi depinde de importuri în lunile secetoase, iar dezvoltarea combinatelor impune o putere între 5.000 şi 10.000 de megawaţi, notează agenţia de presă. „Problema principală este infrastructura şi energia, în special energia. Avem nevoie de energie durabilă şi stabilă... Căutăm investiţii în toate soluţiile energetice viabile din punct de vedere economic, inclusiv gaz, cărbune şi energie nucleară”, a spus Daouda Diakite, consilier principal al ministrului Minelor din Guineea, informează sursa citată.
Situaţia din Africa de Sud ilustrează riscurile generate de costul energiei, după ce unităţile de procesare a ferocromului s-au închis din cauza scumpirii de circa zece ori a electricităţii din 2008 până în prezent, iar sub 12 din cele 66 de topitorii din ţară mai funcţionează, transmite Reuters. Deşi deţine peste 70% din rezervele globale de crom, statul sud-african a pierdut competiţia în faţa Chinei, care a dezvoltat capacităţi masive de procesare pe baza energiei ieftine, arată datele menţionate.
„Lecţia numărul unu este cât de importante sunt fiabilitatea şi accesibilitatea aprovizionării cu energie pentru industrializare”, a afirmat Mzila Mthenjane, director executiv al Consiliului Minelor din Africa de Sud. „Acum trebuie să concurăm cu asta”, a adăugat Mzila Mthenjane, director executiv al organizaţiei patronale, conform sursei citate. Totodată, seceta severă a forţat compania australiană South32 să oprească producţia la combinatul de aluminiu din Mozambic pe fondul deficitului de curent, notează publicaţia.
„Nu ne putem concentra pe unul singur şi să ignorăm cei patru piloni care sunt foarte importanţi pentru o mişcare comună”, a declarat Mohamed Zada, ministru adjunct pentru industrii strategice în Egipt, cu referire la materia primă sigură, energia stabilă, predictibilitatea legislativă şi cumpărătorii fermi, transmite agenţia de presă. La rândul său, Franklin Edochie, director adjunct şi şef al diviziei miniere din cadrul Africa Finance Corporation, a subliniat importanţa accesului la finanţare pentru investiţiile de anvergură: „Energia este una dintre ele, materia primă şi capitalul sunt o alta, pentru că atunci când vorbim despre produse cu valoare adăugată, vorbim despre proiecte de mai multe miliarde de dolari. Producem produse de foarte înaltă calitate pe continent... avem întotdeauna cumpărători”, conchide Reuters.



























































Opinia Cititorului