Băncile centrale din întreaga lume vor fi obligate să evalueze cu atenţie orice potenţială încetinire a creşterii economice impulsionate de dezvoltarea inteligenţei artificiale atunci când stabilesc măsurile de politică monetară destinate combaterii inflaţiei, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite agenţia de presă Reuters. Şefa instituţiei financiare multilaterale a subliniat, în cadrul unor declaraţii susţinute la sediul FMI din Washington, că temerile legate de dependenţa excesivă de boom-ul investiţional din tehnologie şi nivelul ridicat al evaluărilor bursiere afectează pieţele financiare, volatilitatea crescută complicând mandatul autorităţilor monetare într-un moment marcat de riscuri persistente la adresa stabilităţii preţurilor, se arată în relatarea de presă.
Reacţiile recente ale pieţelor financiare au evidenţiat sensibilitatea ridicată a investitorilor faţă de perspectivele sectorului tehnologic, bursele internaţionale şi dolarul american înregistrând scăderi după ce Partidul Democrat a obţinut majoritatea în ambele camere ale Congresului SUA în alegerile de la jumătatea mandatului, rezultat ce a alimentat temerile privind introducerea unor măsuri mai stricte de reglementare şi verificare a companiilor din domeniul inteligenţei artificiale, consemnează Reuters. Corecţiile negative din sectorul acţiunilor tehnologice şi al pieţei activelor digitale au fost însoţite de o reorientare a fluxurilor de capital către obligaţiuni suverane, considerate instrumente de refugiu în perioade de incertitudine, se menţionează în datele de piaţă citate.
Potrivit analizei FMI, cheltuielile masive de capital alocate de marile companii tehnologice pentru dezvoltarea centrelor de date şi extinderea capacităţilor de procesare au stimulat creşterea economică în anumite state, contribuind la atenuarea şocurilor negative declanşate de scumpirea ţiţeiului pe fondul conflictelor militare din Orientul Mijlociu, arată sursa citată. Cu toate acestea, ritmul accelerat al investiţiilor a adăugat presiuni asupra costurilor şi stabilităţii financiare, în timp ce efectele concrete asupra productivităţii agregate rămân deocamdată modeste, deşi o adoptare eficientă a tehnologiei ar putea contribui pe termen mediu cu până la 0,5 puncte procentuale la creşterea anuală a economiei globale, au evidenţiat reprezentanţii FMI.
Expansiunea infrastructurii tehnologice se confruntă, de asemenea, cu obstacole operaţionale şi opoziţie locală la nivelul comunităţilor, guvernatoarea aleasă a statului Texas, Gina Hinojosa, anunţând intenţia de a promova acte normative pentru reglementarea centrelor de date, pe fondul impactului generat asupra zonelor rurale, notează Reuters. Deşi administraţia preşedintelui Donald Trump a susţinut dezvoltarea acestor facilităţi considerându-le obiective strategice naţionale, proiectele de profil întâmpină rezistenţă din cauza consumului masiv de energie electrică şi resurse de apă, a presiunilor asupra reţelelor de utilităţi şi a restricţionării accesului pe terenurile publice federale, indică agenţia de presă.
La rândul lor, estimările elaborate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că, deşi tehnologiile avansate pot aduce un plus de 0,4% până la 1,2% productivităţii din statele membre, gradul de adoptare efectivă în activităţile de bază ale companiilor rămâne încă decalat faţă de consumul individual, arată datele consemnate de Reuters. În plan structural, Fondul Monetar Internaţional avertizează că aproximativ 40% din locurile de muncă la nivel global sunt expuse transformărilor aduse de inteligenţa artificială, riscurile de vulnerabilitate fiind accentuate pentru angajaţii tineri şi cei aflaţi la debutul carierei, pe măsură ce automatizarea preia sarcinile iniţiale de acumulare a experienţei profesionale, conchide relatarea agenţiei Reuters.
























































Opinia Cititorului