România, locul al patrulea în Europa la achiziţia de produse Fast Tech, dar ultimul la reciclare

Un studiu internaţional realizat în 12 ţări europene arată că România ocupă locul al patrulea la achiziţia de produse Fast Tech, dar ultimul loc în ceea ce priveşte utilizarea exclusivă a soluţiilor de reciclare sau reutilizare, potrivit unui comunicat ECOTIC şi ENVIRON. Cu ocazia Zilei Internaţionale a deşeurilor electrice şi electronice, campania iniţiată de WEEE Forum îşi îndreaptă atenţia în acest an asupra creşterii accelerate a fluxului de deşeuri electronice de mici dimensiuni ieftine, conform aceleiaşi surse. Campania pune accentul pe fenomenul de amploare, deşi puţin vizibil, denumit Fast Tech, electronicele de consum achiziţionate în volum mare şi aruncate cu uşurinţă, potrivit documentului.

În acest context, ECOTIC şi ENVIRON, organizaţii implicate în realizarea studiului Fast Tech Consumer Study 2026 şi membre WEEE Forum, atrag atenţia asupra achiziţiei şi reciclării produselor electronice de mici dimensiuni, accesibile ca preţ şi cu o durată de utilizare adesea redusă, conform comunicatului. Studiul, realizat de Bellegarde Scientific Consulting la solicitarea WEEE Forum, pe un eşantion de 10.245 de adulţi din 12 ţări europene, analizează fenomenul Fast Tech: încărcătoare, cabluri USB, căşti wireless, mini-ventilatoare, jucării electronice, dispozitive de iluminat şi alte gadgeturi accesibile, potrivit aceleiaşi surse.

Românii cumpără frecvent produse Fast Tech, dar reciclarea rămâne o provocare

În România, 92,1% dintre respondenţi au cumpărat cel puţin o dată produse Fast Tech, iar 86,6% le-au achiziţionat în ultimele 12 luni, potrivit comunicatului. România ocupă astfel locul al patrulea dintre cele 12 ţări analizate, după Grecia, Polonia şi Irlanda, conform aceleiaşi surse. Ca opţiuni de debarasare, doar 25,7% dintre respondenţii români folosesc exclusiv soluţii de reciclare sau reutilizare a produselor Fast Tech, având cel mai mic procent dintre ţările analizate, potrivit documentului. Tot România înregistrează cea mai mare proporţie a persoanelor care aleg exclusiv să păstreze acasă aceste dispozitive: 23,4%, conform comunicatului.

Preţul mic cântăreşte mai mult decât durabilitatea

Paradoxal, din studiu reiese că deşi consumatorii apreciază durabilitatea, comoditatea şi preţul mic al produselor Fast Tech câştigă frecvent în faţa acesteia, potrivit comunicatului. Produse precum dispozitivele de masaj facial, boxele portabile sau aspiratoarele de firimituri, disponibile la preţuri reduse, sub 100 de lei, stimulează adesea achiziţiile impulsive, conform aceleiaşi surse. Preţul accesibil, ofertele, recenziile bune şi curiozitatea ne pot convinge să cumpărăm produse de care nu avem cu adevărat nevoie, potrivit documentului.

Comparabil cu „fast fashion", fenomenul „fast tech" descrie consumul de produse electronice accesibile, cumpărate frecvent, utilizate adesea pentru perioade scurte şi înlocuite cu uşurinţă, conform comunicatului. Pe termen lung, acest model de consum încurajează risipa de resurse şi generează tot mai multe deşeuri electrice, potrivit aceleiaşi surse. Preţul mic este un motiv de cumpărare pentru 55% dintre participanţii la studiu, iar 59% ar înlocui un produs de tip Fast Tech defect tot cu unul cu un preţ redus, conform documentului. Deşi 80% declară că ar fi dispuşi să plătească mai mult pentru alternative mai durabile, cel puţin în cazul anumitor produse, 64% nu intenţionează să reducă achiziţiile pentru produsele Fast Tech, potrivit comunicatului.

Fiecare dispozitiv electronic trebuie colectat responsabil

ECOTIC şi ENVIRON îi încurajează pe consumatori să evalueze preţul unui produs electronic în raport cu numărul de utilizări: cât de ieftin este, de fapt, dacă îl folosim doar de câteva ori, potrivit comunicatului. Înainte de achiziţie, merită să ne întrebăm dacă avem cu adevărat nevoie de el, dacă îl putem cumpăra la mâna a doua, dacă ulterior poate fi reparat şi unde îl vom preda pentru reciclare când nu va mai funcţiona, conform aceleiaşi surse.

Organizaţiile atrag atenţia asupra materiilor prime critice pe care le conţin aceste dispozitive, care ajung să fie irosite dacă ele sfârşesc împreună cu gunoiul menajer, potrivit documentului. Orice dispozitiv cu ştecher, cablu, circuit electronic sau baterie trebuie predat la puncte de colectare dedicate atunci când devine deşeu, indiferent de dimensiune ori preţul iniţial de achiziţie, conform comunicatului.