România, ultima din UE la folosirea inteligenţei artificiale. Decalajul începe de la competenţele digitale de bază

România se află pe ultimul loc atât în ceea ce priveşte utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială (AI) de către populaţie, cât şi adoptarea acestor tehnologii de către companii, arată Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Datele Eurostat indică faptul că acest decalaj porneşte de la nivelul competenţelor digitale de bază, unde România ocupă, de asemenea, ultimul loc în UE, şi că ţara noastră continuă să rămână în urmă pe piaţa muncii, informează sursa menţionată.

În 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit instrumente de AI generativă, cel mai mic procent din UE27 şi puţin peste jumătate din media europeană de 32,7%. În Danemarca, ţara aflată pe primul loc, procentul ajunge la 48,4%. Diferenţa este şi mai mare în ceea ce priveşte utilizarea la locul de muncă: doar 5,2% dintre români au folosit AI generativă în scop profesional, faţă de media UE27 de 15,4%, adică de aproape trei ori mai puţin, conform comunicatului de presă.

Situaţia este similară şi în cazul companiilor. Doar 5,2% dintre firmele româneşti cu cel puţin 10 angajaţi folosesc tehnologii de inteligenţă artificială, faţă de 20,0% în UE27. Astfel, firmele româneşti utilizează în prezent AI mai puţin decât o făceau companiile europene în 2021, când procentul era de 7,7%, potrivit comunicatului de presă.

Această diferenţă porneşte de la un decalaj anterior în ceea ce priveşte competenţele digitale de bază din România. Doar 31,8% dintre români au competenţe digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai mic procent din UE27, faţă de media europeană de 60,4%. La nivelul Uniunii Europene, cele două aspecte sunt strâns legate: statele în care mai mulţi oameni au competenţe digitale de bază sunt şi cele în care inteligenţa artificială este utilizată mai mult. România se află la coada clasamentului în ambele privinţe, informează sursa citată.

Situaţia României nu poate fi explicată doar prin nivelul de dezvoltare economică. Bulgaria, Grecia, Letonia, Slovacia şi Ungaria au un PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, mai mic decât România, iar Croaţia înregistrează un nivel egal, însă toate aceste state stau mai bine atât la capitolul competenţe digitale, cât şi în ceea ce priveşte utilizarea AI. Grecia, de exemplu, are un PIB pe locuitor de 68% din media UE, faţă de 78% în România, însă 44,1% dintre greci au folosit AI generativă, peste media europeană, conform comunicatului de presă.

Nici accesul la internet nu reprezintă o explicaţie suficientă. Chiar şi în rândul persoanelor care au utilizat internetul în ultimele trei luni, ponderea celor care au folosit AI generativă a fost de 19,1% în România, faţă de 34,8% în UE27, potrivit studiului, se arată în comunicatul de presă.

Mai îngrijorător este faptul că România nu recuperează decalajul. Între 2021 şi 2025, ponderea românilor cu competenţe digitale de bază a crescut de la 27,8% la 31,8%, mai lent decât media UE27, care a urcat de la 53,9% la 60,4%. Astfel, diferenţa dintre România şi media europeană s-a mărit. La ritmul actual, România ar atinge ţinta europeană de 80% din populaţie cu competenţe digitale de bază abia peste aproximativ 48 de ani, nu în 2030, conform comunicatului de presă.

Şi în cazul companiilor, distanţa faţă de media europeană s-a dublat între 2021 şi 2025, de la 6,3 la 14,7 puncte procentuale, se arată în materialul Monitorului Social, informează sursa menţionată.

Nici vârsta sau mediul de reşedinţă nu explică în totalitate acest decalaj. Tinerii români cu vârste între 16 şi 24 de ani ocupă ultimul loc în UE la utilizarea AI generative, cu 44,1%, faţă de media europeană de 63,8%. Elevii şi studenţii români se află, de asemenea, pe ultimul loc, cu 53,5%, comparativ cu 72,0% la nivel european, potrivit comunicatul de presă.

Singura categorie care se apropie de media europeană este cea a persoanelor cu studii superioare, unde procentul este de 41,0%, faţă de 49,0% în UE. Cu toate acestea, România înregistrează cel mai mic procent de tineri cu studii terţiare din Uniune, se mai arată în comunicatul de presă.

Într-un moment în care inteligenţa artificială schimbă rapid conţinutul locurilor de muncă, lipsa competenţelor digitale de bază riscă să transforme întârzierea tehnologică într-o nouă sursă de inegalitate, atât între România şi restul Europei, cât şi în interiorul societăţii româneşti. Fără investiţii consistente în educaţie şi în formarea adulţilor, câştigurile de productivitate aduse de noile tehnologii vor ocoli o mare parte a forţei de muncă din România, conform comunicatului de presă.