Satul Rucăreni renaşte din propria cenuşă

La o săptămână de la incendiul devastator, satul Rucăreni începe să se ridice dintre mormanele de moloz.

Ziua a şaptea de la focul care a mistuit 31 de gospodării şi a lăsat familii întregi fără agoniseala de o viaţă a trecut greu. Pe uliţele satului, unde încă persistă mirosul apăsător de fum, s-a aşternut o linişte grea. Aerul rece de munte abia dacă se mai simte. Dincolo, însă, de tabloul cenuşiu, care păstrează vie amintirea flăcărilor de peste 4 metri ce au îngrozit întreaga ţară la finalul lunii aprilie, începe să prindă contur speranţa unui nou început.

”Astăzi a fost linişte. O linişte adâncă, aproape apăsătoare, de parcă lumea îşi ţinea respiraţia. Nici vântul nu s-a încumetat să tulbure clipa. Şi totuşi, din loc în loc, ciripitul păsărilor străpungea tăcerea. Nu ca un zgomot, ci ca o promisiune. Ca şi cum, undeva dincolo de liniştea asta grea, viaţa merge mai departe. Poate că liniştea nu e sfârşitul. Poate e doar răgazul de dinaintea unui nou început. Iar speranţa... nu a dispărut. Doar a învăţat să vorbească mai încet”, a scris primarul Ionuţ Filimon, pe pagina sa de Facebook.

Cu speranţa că satul Rucăreni va renaşte din propria cenuşă, localnicii, ajutaţi de zeci de voluntari, muncesc zi lumină. Strâng resturile rămase în urma focului, curăţă zona şi pregătesc terenul pentru noile case care urmează să fie construite. Luni, 4 mai, în sat au ajuns şi zece jandarmi.

”Astăzi (n.r. 4 mai) am început organizat. Încă de la ora 07:00 dimineaţa am pus la punct planul pentru întreaga zi. Zece voluntari de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vrancea ni s-au alăturat, un sprijin binevenit şi un semn clar că nu suntem singuri în ceea ce construim. Alături de aceştia, au venit şi voluntari de la Primăria Bârseşti, împreună cu domnul primar. Vremea este favorabilă, iar ritmul de lucru este susţinut. Tragem tare pentru a elibera întreaga zonă”, a anunţat primarul comunei Soveja. În satul devastat de incendiu sunt programate să ajungă şi echipele de topometrişti şi arhitecţi, care vor contribui la proiectarea caselor ce urmează să fie construite de la zero pentru familiile rămase fără adăpost.

”De şapte zile încercăm să aducem speranţă pe chipurile celor care au rămas fără acoperiş deasupra capului. De şapte zile demolăm, cărăm moloz, pregătim hrană, distribuim ajutoare, iar seara ne organizăm pentru ziua următoare. Ziua începe la ora 07:00 pentru mulţi dintre colegii din Primărie şi se încheie în jurul orei 20:00, în cazurile fericite. Ne-am organizat în echipe mixte, prezente peste tot: la Centrul Cultural, unde funcţionează depozitul de donaţii, la Primărie, unde asigurăm permanenţa, dar mai ales pe teren, acolo unde voluntarii şi oamenii rămaşi fără case au cea mai mare nevoie de noi.

Mâine (n.r. 5 mai) vom începe măsurătorile topo, alături de proiectanţi. Ne-am propus ca, până la sfârşitul săptămânii, să finalizăm degajarea, astfel încât terenul să fie pregătit pentru construcţii. Nu mai e doar plan. Nu mai e doar dorinţă. E începutul”, este promisiunea primarului Filimon.

• Case fără şindrilă, dar cu arhitectură montană

După realizarea măsurătorilor, se va trece la proiectarea viitoarelor locuinţe. Deocamdată sunt prevăzute 12 case, destinate rezidenţilor permanenţi. Restul, până la 29, erau case de vacanţă, despre care primarul spune că se vor lua decizii ulterior. Prioritatea o reprezintă familiile care, după incendiu, locuiesc acum la rude sau prieteni.

Primăria intenţionează să asigure proiectarea acestor case. Potrivit declaraţiilor primarului, vor exista patru tipuri de proiecte, adaptate nevoilor fiecărei familii şi numărului de membri. Cert este că noile locuinţe nu vor mai fi din lemn şi nu vor mai avea acoperişuri din şindrilă.

Ionuţ Filimon, primarul comunei Soveja, a declarat: ”Vorbim de patru proiecte tip de case, proiecte pe care vrem să le facem cap-coadă şi aceşti oameni care au rămas fără locuinţe să poată beneficia inclusiv de partea de proiectare. Se lucrează intens. Estimăm că, începând de săptămâna viitoare, să aducem materialele de construcţii şi să ne apucăm de treabă. Trebuie, însă, să spun, cu părere de rău, că nu vor mai fi case cu şindrilă, deci tot ce înseamnă aceste imobile vor fi construite BCA sau cărămidă. Vorbim de case cu arhitectură montană, fiindcă ţin foarte mult la partea de arhitectură, fiindcă suntem într-o zonă de munte şi trebuie să respectăm oarecum şi componenta urbanistică, cu paletar de culori, ceea ce nu s-a respectat de-a lungul timpului.

(...) Vom avea discuţii cu fiecare beneficiar în parte, în aşa fel încât să ştim exact nevoile fiecăruia. Şi facem aceste căsuţe în funcţie de nevoile fiecăruia. Sprijinim şi cu forţă de muncă, inclusiv cu materiale de construcţii. Fiindcă o să avem achiziţii centralizate, adică vom negocia pentru tot ce înseamnă materiale de construcţie pe care putem astfel să le achiziţionăm cu bănuţii care i-am primit din donaţii. Avem sprijin şi din partea Consiliului Judeţean Vrancea şi avem şi acei bănuţi de la Guvernul României (...) Ne-am propus ca până în toamnă să fie gata”.

Duminică, 26 aprilie, un incendiu pornit de la hornul unei case în care locuia o bătrână de aproape 90 de ani a mistuit 31 de gospodării şi anexe. În urmă cu 29 de ani, un alt incendiu a distrus alte 30 de gospodării. La acel moment, valoarea totală a pagubelor a fost estimată la 6 miliarde de lei vechi.

Anul acesta, Guvernul României, din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, a alocat ajutoare de urgenţă pentru familiile din Rucăreni, în limita sumei de 1 milion de lei.