Seceta atinge cote record în Europa şi regiunea mediteraneană

Peste jumătate din Europa şi zona mediteraneană erau afectate de secetă la începutul lunii iunie 2025, marcând un record absolut pentru această perioadă a anului, potrivit unei analize realizate de AFP pe baza datelor furnizate de Observatorul European al Secetei (EDO). În perioada 1-10 iunie, 50% din suprafaţa continentală se afla sub diverse forme de deficit hidric, faţă de media de 33% înregistrată în acelaşi interval între 2012 şi 2024.

• Un semnal climatic îngrijorător

Această evoluţie este considerată alarmantă de specialişti, mai ales în contextul în care lunile anterioare au fost deja marcate de o intensificare a fenomenelor climatice extreme. Deşi nivelul secetei a scăzut uşor faţă de luna mai, când s-a atins un vârf de 52%, datele sugerează o tendinţă de extindere şi persistare a secetei severe în multe regiuni europene.

EDO, parte a programului Copernicus, foloseşte imagini satelitare pentru a evalua impactul secetei, monitorizând precipitaţiile, umiditatea solului şi starea vegetaţiei. În funcţie de aceste date, sunt stabilite trei niveluri de severitate: monitorizare, avertizare şi alertă.

• Regiuni puternic afectate: Luxemburg, Cipru, Regatul Unit

Cele mai afectate teritorii se regăsesc în nordul şi estul continentului, dar şi în nordul Africii. Şase ţări au avut peste 80% din suprafaţă afectată de secetă: Luxemburg - 97%,

Armenia - 95%, Ciprul de Nord - 91%, Belgia - 91%, Cipru - 87%, Regatul Unit - 84%.

În Marea Britanie, situaţia este deosebit de tensionată. După o primăvară anormal de caldă, peste 75% din teritoriu a fost afectat de secetă încă din martie, iar 15% se află deja la nivel de alertă, ceea ce indică degradarea vizibilă a vegetaţiei. Fermierii trag un semnal de alarmă, iar sindicatul naţional agricol NFU cere investiţii urgente în sisteme de stocare a apei, cum ar fi rezervoare pe ferme. Belgia, Ucraina şi Belarus se confruntă, de asemenea, cu extinderea rapidă a secetei, cu o treime, respectiv un sfert din suprafeţe afectate, ameninţând securitatea agricolă.

• Sudul Europei, o excepţie temporară

Paradoxal, în Spania şi Portugalia, două dintre ţările cele mai frecvent afectate de secetă în anii precedenţi, începutul verii 2025 aduce o uşoară pauză. Mulţumită ploii abundente din primăvară, doar 8% din Spania şi mai puţin de 1% din Portugalia se aflau sub efectele secetei la început de iunie - un contrast izbitor faţă de media de 38% şi 33% din anii anteriori. În Franţa, seceta s-a concentrat în nordul ţării, cu 39% din teritoriu afectat şi 8% în alertă, semnalând o vulnerabilitate crescută chiar şi în regiunile cu climă temperată.

• De la deficit hidric la vulnerabilitate structurală

Specialiştii avertizează că frecvenţa şi severitatea secetelor în Europa reflectă impactul tot mai pronunţat al schimbărilor climatice. „Seceta nu mai este un fenomen sezonier sau excepţional, ci o nouă realitate structurală în multe regiuni”, avertizează climatologii implicaţi în monitorizarea Copernicus.

• Efecte în lanţ: agricultură, biodiversitate, economie

Consecinţele sunt profunde: de la scăderea producţiei agricole, la presiuni asupra reţelelor de apă, creşterea preţurilor la alimente şi tensiuni geopolitice în jurul accesului la resurse naturale. Microclimatele regionale se modifică, vegetaţia autohtonă devine mai vulnerabilă, iar regiunile afectate repetat de secetă devin, în timp, dependente de soluţii de adaptare, cum ar fi irigaţiile controlate sau reconversia culturilor.

• Europa, între adaptare şi acţiune

Raportul EDO confirmă că Europa trebuie să accelereze măsurile de adaptare la schimbările climatice, prin: investiţii în infrastructura de stocare şi gestionare a apei,

politici agricole reziliente la secetă, refacerea ecosistemelor degradate, reducerea consumului excesiv de apă în industrie şi turism. Fără astfel de măsuri, experţii avertizează că seceta va deveni nu doar o problemă sezonieră, ci o criză structurală care va afecta direct sănătatea, economia şi coeziunea socială pe termen lung. Europa este, în vara lui 2025, nu doar martoră, ci şi actoră într-o dramă climatică în plină desfăşurare.