Septembrie 2025, una dintre cele mai calde luni din istorie

Luna septembrie 2025 s-a clasat drept a treia cea mai caldă ”a noua lună” înregistrată pe Pământ, potrivit datelor publicate de Copernicus Climate Change Service. Temperaturele medii globale au atins 16,11 °C, cu 1,47 °C peste media din perioada preindustrială (1850-1900). Acest nivel extrem de ridicat al temperaturii se înscrie într-o tendinţă globală de temperaturi „obositoare”, dictate de acumularea continuă de gaze cu efect de seră, pornind de la activitatea umană. „Contextul global al temperaturilor rămâne acelaşi, cu valori obstinat ridicate pe uscat şi la suprafaţa mărilor”, a comentat Samantha Burgess, strateg climatic în cadrul Copernicus.

• Regiuni lovite cel mai puternic: Europa de Est, zone polare şi coaste

Temperaturi neobişnuit de mari s-au manifestat predominant în: Europa de Est, inclusiv zonele baltice şi Balcanii, zone din Canada, Groenlanda şi nord-vestul Siberiei, regiuni costiere din apropierea Polului Sud şi Nord. Aceste zone au înregistrat anomalii mai pronunţate comparativ cu valorile medii climatice înregistrate după al Doilea Război Mondial.

• Precipitaţii abundente, dar şi secetă regională

Pe lângă canicula globală, Copernicus a semnalat diferenţe mari în distribuţia precipitaţiilor: regiuni din Europa (Italia, Croaţia, coasta Mării Negre, Scandinavia) au suportat ploi abundente, cu riscuri de inundaţii; în America de Nord, nordul Indiei şi estul Rusiei, luna septembrie a fost mai uscată decât media, accentuând condiţiile de secetă, potrivit climate.copernicus.eu. Cauzele acestei situaţii climatice: Factor antropogenic - Emisiile de dioxid de carbon, metan şi alte gaze cu efect de seră continuă să zguduie echilibrul termic al Pământului; Efecte amplificatoare - Zonele polare, care se încălzesc mai rapid decât media globală, contribuie la scăderea suprafeţei de gheaţă şi la reflectivitate redusă, agravând fenomenul.

Un studiu recent propune un nou mod de a cuantifica evenimentele de căldură extremă, combinând frecvenţa, magnitudinea, durata şi suprafaţa afectată. Aplicat Europei, autorii relevă o amplificare de aproape zece ori a intensităţii acestor fenomene comparativ cu perioada 1961-1990.

Datele până acum indică faptul că 2025 ar putea să fie al treilea cel mai fierbinte an la nivel global, după 2024 şi 2023, dacă tendinţele actuale vor persista. Această succesiune de recorduri - 2023, 2024, 2025 - sugerează un nou climat de referinţă: ceea ce părea excepţional devine din ce în ce mai comun.