Siguranţa clădirilor şi dezvoltarea urbană sustenabilă, în centrul noilor politici implementate prin Codul Urbanismului

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei consolidează, prin noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor (CATUC), două direcţii esenţiale pentru dezvoltarea comunităţilor: creşterea siguranţei şi rezilienţei fondului construit şi integrarea criteriilor de sustenabilitate în planificarea urbană, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Legea a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării şi adoptată în Parlament, la propunerea Guvernului. Prevederile actului normativ intră în vigoare săptămâna viitoare.

”Prin noile reglementări, am pus bazele unei reforme care schimbă modul în care privim dezvoltarea localităţilor. Siguranţa construcţiilor trebuie urmărită pe întreaga lor durată de viaţă, iar dezvoltarea urbană trebuie să însemne mai mult decât noi suprafeţe construite. Avem nevoie de infrastructură, mobilitate, spaţii verzi şi servicii publice care să crească în acelaşi ritm cu localităţile unde trăim”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Noile reglementări urmăresc o abordare preventivă, bazată pe monitorizarea stării construcţiilor, responsabilizarea administratorilor şi planificarea dezvoltării localităţilor în raport cu nevoile reale ale comunităţilor.

Pentru clădirile de interes public, precum şcoli, spitale, centre culturale şi alte imobile destinate serviciilor publice, accentul este pus pe prevenţie, mentenanţă şi evaluarea tehnică a construcţiilor, astfel încât eventualele vulnerabilităţi să poată fi identificate înainte de a deveni riscuri pentru utilizatori.

O a doua noutate inclusă în lege este dezvoltarea sustenabilă a localităţilor. Conform actului normativ, mobilitatea, infrastructura, protecţia mediului şi calitatea spaţiului urban vor fi prioritare. În acest sens, planificarea urbană trebuie să urmărească inclusiv dezvoltarea transportului public şi a mobilităţii durabile, crearea unor condiţii favorabile deplasărilor pietonale şi cu bicicleta, protejarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, corelarea noilor dezvoltări cu infrastructura existentă şi cea planificată, limitarea dezvoltărilor dezechilibrate, care generează presiune suplimentară asupra serviciilor publice, îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiilor în care trăiesc cetăţenii.

Autorităţile administraţiei publice locale au, astfel, un rol esenţial în adaptarea reglementărilor locale la obiectivele stabilite prin noul cadru legislativ în aşa fel încât dezvoltarea unui cartier să nu mai fie evaluată exclusiv prin numărul şi dimensiunea clădirilor care pot fi construite, ci şi prin calitatea spaţiului public, accesul la transport, infrastructură şi servicii, precum şi prin impactul asupra mediului şi comunităţii.