Studiu EY: Abonaţii la serviciile de streaming sunt mai atenţi la costuri şi caută un raport calitate-preţ mai bun

Mai bine de jumătate dintre consumatori (59%) sunt preocupaţi de creşterile anuale ale preţurilor de servicii de streaming şi, un aspect esenţial, majoritatea consideră că scumpirile platformelor de streaming (58%) sunt incorecte şi nejustificate, potrivit studiului EY decoding the digital home. Într-un mediu atât de sensibil, furnizorii de servicii nu trebuie să pornească de la premisa că deţin în mod automat puterea de stabilire a preţurilor.

Studiul EY decoding the digital home a sondat atitudinea a 20.500 de consumatori cu privire la consumul de tehnologie, mass-media şi servicii de telecomunicaţii (TMT) la domiciliu în 14 ţări: Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Norvegia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi SUA.

Serviciile de streaming continuă să câştige teren la nivelul tuturor pieţelor. Se preconizează că numărul de abonamente lunare plătite la nivel global va depăşi 2 miliarde până în 2029, de la 1,8 miliarde în prezent, deşi ritmul de creştere va încetini . În acest context, concurenţa rămâne intensă. Gospodăriile se abonează adesea la mai multe platforme cu plată, însă mai mult de o treime (37%) dintre respondenţi spun că sunt interesaţi să reducă numărul platformelor la care sunt abonaţi. În acest an, 38% dintre gospodăriile abonate la servicii de streaming au anulat sau intenţionează să anuleze un abonament, în creştere de la 35% anul trecut.

Realizarea de economii rămâne principalul motiv pentru anularea abonamentelor, dar şi alte motive devin tot mai importante. Printre acestea se numără faptul că platformele nu mai oferă conţinutul pe care îl aveau anterior (12%) şi preferinţa pentru alte platforme (12%), pe măsură ce oferta continuă să se lărgească.

John Harrison, lider EY Americas Media and Entertainment Growth, a declarat: „Furnizorii de servicii de streaming ar trebui să pună accent pe oferirea de valoare adăugată prin pachete de produse, pe actualizarea constantă a conţinutului şi pe identificarea în mod proactiv şi fidelizarea utilizatorilor care prezintă indicii de posibilă renunţare la serviciu, precum niveluri reduse de activitate. Prin adaptarea acestor strategii la diferite segmente de utilizatori şi reacţionând la primele semnale de distanţare, furnizorii pot reduce în mod eficient riscul de anulare a abonamentelor şi pot consolida relaţiile pe termen lung cu clienţii”.

Un preţ lunar atractiv rămâne factorul decisiv atunci când consumatorii analizează contractarea unui nou abonament. Cu toate acestea, în ciuda creşterilor recente de preţ şi a temerilor consumatorilor cu privire la costul prea mare al conţinutului, potrivit concluziilor studiului există semne încurajatoare pentru platformele de streaming prin faptul că că şi alte aspecte, în afară de cost, capătă o pondere mai mare. Accesul la conţinut specific (37%), colecţiile ample de conţinut (33%) şi conţinutul original sau exclusiv (28%) câştigă în importanţă de la un an la altul.

Javi Borges, lider EY Global and Americas Media & Entertainment Sector, a declarat: „Deşi investiţiile mai mari în conţinut original sunt în acord cu aşteptările consumatorilor, platformele de streaming trebuie să acţioneze cu prudenţă, deoarece aceste strategii vin la pachet cu o creştere proporţională a costurilor de producţie, cu extinderea reglementărilor şi cu intensificarea concurenţei”.

Studiul arată că atitudinea respondenţilor evoluează după un model fluctuant: dezabonarea este adesea urmată de reabonarea la serviciile la care s-a renunţat anterior. Anul acesta, 38% dintre respondenţi s-au reabonat la una sau mai multe platforme la care renunţaseră anterior, faţă de 33% anul trecut. Totuşi, aceste acţiuni reprezintă mai mult decât simple schimbări de preferinţe, mulţi consumatori având o relaţie fundamental nestatornică cu platformele de streaming.

42% dintre respondenţi rareori se gândesc să renunţe la serviciile unei platforme după abonare, iar alţi 19% se abonează prin pachete de conectivitate, ceea ce înseamnă că nu iau decizii care vizează o anumită platformă. Restul (39%) aleg în mod deliberat ciclul „abonare-vizionare-anulare-repetare”, fie pentru a viziona în regim intensiv plătind mai puţine abonamente lunare, fie pentru a accesa un eveniment specific, fie pentru a profita de preţuri reduse pentru perioade limitate. Un aspect esenţial este faptul că 56% dintre gospodării consideră că platformele de streaming ar trebui să faciliteze consumul de conţinut fără inconvenientul abonării sau dezabonării.

„Prin recunoaşterea şi valorificarea acestor intenţii, platformele de streaming pot deschide noi modalităţi de monetizare. Personalizarea propunerilor de valoare, crearea unor noi strategii de preţ şi introducerea unor noi stimulente le pot ajuta fie să maximizeze abonamentele pe termen scurt, fie să prelungească durata abonamentelor. În condiţiile în care conţinutul de înaltă calitate joacă un rol relativ mai important în deciziile de adoptare, există perspective optimiste pentru platformele cu strategii îndrăzneţe”, a adăugat John Harrison.

Conţinutul sportiv devine rapid unul dintre domeniile cele mai dinamice, 37% dintre respondenţi fiind dispuşi să plătească pentru a urmări sport la TV, în creştere de la 35% anul trecut. În acelaşi timp, o treime (33%) s-au abonat la o platformă de streaming în ultimele 12 luni datorită disponibilităţii transmisiunilor sportive în direct, într-un moment în care marile platforme de streaming intră pe piaţa transmisiunilor live de box şi arte marţiale mixte, făcând concurenţă modelelor tradiţionale de monetizare, precum pay-per-view. Deşi cererea pentru transmisiunile sportive cu plată este în creştere, aproape jumătate dintre gospodării (49%) se confruntă cu dificultăţi: în primul rând, preţurile ridicate (22%), urmate de dificultatea de a găsi şi a urmări echipele preferate (11%). Această problemă este probabil şi mai accentuată pentru fanii înrăiţi ai mai multor sporturi, cu transmisiuni dispersate între mai multe canale.

„În condiţiile în care fanii sportului caută tot mai mult evenimente sportive live, serviciile de streaming care oferă acces complet şi facil la pachete sportive se vor diferenţia de concurenţi pe o piaţă aglomerată. Satisfacerea acestei cereri înseamnă nu doar obţinerea drepturilor de difuzare pentru aceste evenimente, ci şi îmbunătăţirea experienţei de vizionare şi creşterea accesibilităţii şi nivelului de confort pentru fani”, a mai spus Javi Borges.

Inteligenţa artificială joacă un rol multilateral în interacţiunea utilizatorilor cu conţinutul, de la efecte vizuale la optimizare. Totuşi, consumatorii sunt atenţi la potenţialul acestei tehnologii de a submina credibilitatea a ceea ce vizionează online. Peste o treime (37%) ar aprecia o tehnologie care să crească gradul de personalizare a reclamelor. Cei cu vârste între 25 şi 34 de ani (50% dintre respondenţi) sunt în mod special receptivi la rolul inteligenţei artificiale în acest domeniu. Un procent de 39% dintre respondenţi consideră utilă gestionarea conţinutului asistată de inteligenţa artificială. Cu toate acestea, rezervele legate de rolul acestei tehnologii în consumul de conţinut fac ca gospodăriile să fie ferme în privinţa măsurilor pe care le consideră necesare, iar 71% sunt de părere că ar trebui marcat clar conţinutul generat de inteligenţa artificială pentru a evita confuziile.

„Deşi există semne clare că utilizatorii preţuiesc inteligenţa artificială ca element al interacţiunii lor cu conţinutul, cresc aşteptările referitoare la o utilizare responsabilă a acestei tehnologii. Este esenţial ca furnizorii de servicii să ţină cont de aceste atitudini şi să elaboreze reguli şi abordări privind inteligenţa artificială care să ofere utilizatorilor finali încredere şi, în cele din urmă, protecţie”, a concluzionat John Harrison.