Studiu Mkor: Doar 1 din 10 români a reuşit să economisească în ultimul an

Conform celui mai recent val al studiului MKOR Consumer Sentiment România, doar 8,7% dintre români au reuşit să pună bani deoparte în ultimul an. Restul au acoperit strict cheltuielile de bază, au apelat la economii ori s-au împrumutat, potrivit unui comunicat de presă emis de Mkor.

Conform comunicatului, presiunea se vede direct în ce cumpără românii şi în ce amână: mai puţine maşini, mai multă valută cumpărată ca refugiu, taxe tot mai simţite. Pentru companiile care vând către consumatorul final, înseamnă bugete mai mici pentru tot ce nu e strict necesar.

Ce mai rămâne la sfârşitul lunii

La finalul lunii, doar 8,7% dintre români reuşesc să pună ceva bani deoparte, arată cel mai recent val al studiului. Pentru 25%, veniturile acoperă doar cheltuielile de bază. 25% au apelat la economii ca să treacă luna, iar 23% au făcut datorii pentru aceleaşi cheltuieli.

Contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% şi 12% dintre respondenţi la fiecare val: presiunea nu se traduce automat în împrumuturi noi. Pe de altă parte, încrederea în Banca Naţională a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.

Preţurile, inflaţia şi scumpirile

Intenţia de a cumpăra o maşină a scăzut de la 8% la 4% într-un singur an, iar 61,4% dintre români se aşteaptă să plătească mai mult la cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.

32% dintre români se aşteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, faţă de 16% acum trei ani. 14% dintre respondenţi plănuiesc să economisească direct în valută.

Tot mai puţini români se uită la preţurile imobiliare şi chiriile, ca semnal al stării economice. Acestea au coborât de la 23% în Q3 2023 la 17% în Q2 2026, respectiv de la 21% la 15%. Reperele după care se „simte” scumpirea rămân alimentele, carburanţii şi facturile la utilităţi.

Trei sferturi dintre români, 75%, spun acum că preţurile au crescut notabil în ultimele 12 luni, faţă de 59% acum un an. Aproape 7 din 10 români cred că ritmul de creştere va continua sau se va accelera. Întrebaţi cu cât cred că au crescut preţurile în ultimele 12 luni, românii răspund în medie 16%, faţă de 21% în urmă cu trei ani. În paralel, ponderea celor care spun că „preţurile au crescut semnificativ” a urcat la 75% în Q2 2026, după minimul de 59% din Q2 2025. Rata pe care o estimează scade, presiunea pe care o resimt creşte.

Alimentele rămân principalul reper după care românii observă scumpirile, 86% dintre respondenţi le menţionează, faţă de 74% carburanţii şi 69% facturile la utilităţi. Cursul valutar a urcat pe locul patru ca semnal al scumpirilor, la 45%, faţă de 25% acum trei ani: devalorizarea leului a devenit un semnal tot mai vizibil. Urmează taxele plătite, 42%, medicamentele, 35%, ieşirile în oraş, 34% şi abonamentele de telefonie, TV sau aplicaţii, 32%.

Taxe în creştere

Valoarea taxelor plătite a urcat ca semnal de scumpire de la 34% la 42% în trei ani. Facturile la utilităţi rămân cea mai simţită presiune: 69% le resimt acum, faţă de 65% în 2023.

Nivelul impozitelor şi taxelor ca grijă la nivel de ţară a coborât uşor, de la 38% la 35%. Dintre cei care se aşteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama taxelor şi impozitelor.

Preţul medicamentelor a urcat ca semnal de scumpire de la 33% la 35%. Costurile serviciilor medicale rămân aproape neschimbate ca grijă de familie, de la 21% la 20%.

Sănătatea mentală este menţionată ca grijă de familie de 16% dintre români, un nivel neschimbat de trei ani. Nu a ieşit din intervalul 14-18% în niciun trimestru măsurat.

Rămâne astfel spre coada clasamentului celor nouă griji de familie, la mare distanţă de cheltuielile de bază (52%) sau de nivelul salariilor (42%). Se remarcă o diferenţă la nivel de generaţii cu privire la grija faţă de sănătatea mental: 34% dintre respondenţii Gen Z o menţionează, de peste trei ori mai mult decât cei din Gen X (10%), iar la ei devine a treia grijă, înaintea sănătăţii fizice.

"Românii nu mai au ce pune deoparte, iar asta se vede direct în ce cumpără şi ce amână. Maşinile la jumătate, cumpărăturile mari sub semnul întrebării, banii mutaţi în valută în loc să fie cheltuiţi: pentru companiile care vând către consumatorul final, fiecare dintre cifrele acestea înseamnă bugete mai mici pentru tot ce nu e strict necesar." - Cori Cimpoca, Founder & CEO MKOR