SUA şi China au convenit să renegocieze taxele vamale şi să semneze un acord privind AI

Statele Unite şi China au convenit să reducă tarifele vamale aplicate unor schimburi comerciale în valoare de 30 de miliarde de dolari şi să lanseze un dialog bilateral privind inteligenţa artificială, au anunţat cele două ţări după vizita preşedintelui Xi Jinping la Washington.

Reducerile tarifare vor viza exporturi americane cu produse agricole, lemn şi cosmetice, precum şi importuri ale SUA, inclusiv electrocasnice de mici dimensiuni, jucării şi decoraţiuni, potrivit unui comunicat publicat vineri de Casa Albă.

„Cele două ţări au ajuns la un consens privind recomandările pentru un tratament tarifar mai favorabil pentru bunuri nesensibile în valoare de 30 de miliarde de dolari în fiecare direcţie”, a transmis Casa Albă.

Summitul de trei zile dintre Xi Jinping şi preşedintele Donald Trump, încheiat vineri, a pus accentul mai degrabă pe diplomaţia personală dintre cei doi lideri decât pe anunţarea unor progrese publice majore. Xi s-a întors între timp la Beijing, a relatat sâmbătă agenţia chineză de presă Xinhua.

Cele două părţi au convenit, de asemenea, să înfiinţeze un consiliu comercial şi să prelungească aplicarea rezultatelor discuţiilor anterioare desfăşurate la Kuala Lumpur, potrivit Ministerului chinez de Externe.

Acordul vine după ce cele mai mari două economii ale lumii au decis să prelungească cu două luni armistiţiul comercial care urma să expire pe 10 noiembrie. Măsura oferă celor două părţi mai mult timp pentru negocierea unui posibil acord comercial mai amplu, a declarat miercuri secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent.

„Această vizită istorică a consolidat relaţia constructivă şi stabilă dintre China şi SUA, a menţinut stabilitatea generală a relaţiilor bilaterale, a deschis un nou capitol în relaţiile China-SUA şi va avea un impact de amploare asupra păcii şi dezvoltării mondiale”, a declarat ministrul chinez de Externe, Wang Yi.

• Dialog între Washington şi Beijing privind inteligenţa artificială

În domeniul inteligenţei artificiale, Washingtonul şi Beijingul au convenit să lanseze un dialog privind riscurile şi beneficiile tehnologiei, următoarea rundă de discuţii fiind programată pentru noiembrie. Cele două părţi vor crea şi un canal de comunicare destinat incidentelor legate de AI, potrivit Ministerului chinez de Externe şi Casei Albe.

Casa Albă a precizat că cei doi lideri au convenit să utilizeze termenul „superinteligenţă” în locul celui de „inteligenţă artificială”.

Într-un comunicat separat, Ministerul chinez de Externe a transmis că Beijingul apreciază utilizarea noului termen de către Washington.

Pe măsură ce tehnologia AI continuă să avanseze, cele două ţări ar trebui să intensifice schimburile şi să urmărească obţinerea unui consens adaptat noilor evoluţii tehnologice, a transmis partea chineză.

Statele Unite şi China au mai convenit să se sprijine reciproc în organizarea reuniunii liderilor Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) şi a summitului G20. Ambii lideri intenţionează să participe la reuniunile găzduite de cealaltă ţară.

În privinţa politicii externe, Trump şi Xi au convenit că Iranul trebuie să îşi respecte angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare. De asemenea, cele două părţi au susţinut că niciun stat sau altă entitate nu ar trebui să impună taxe de tranzit pe căile navigabile internaţionale.

• Riscurile AI, tot mai sus pe agenda internaţională

Acordul dintre Washington şi Beijing privind deschiderea unui canal de dialog în domeniul inteligenţei artificiale vine într-un moment în care riscurile asociate sistemelor AI avansate au ajuns în centrul dezbaterilor internaţionale. Cu doar câteva zile înainte, Consiliul de Securitate al ONU a organizat o reuniune dedicată riscurilor pe care dezvoltarea rapidă a inteligenţei artificiale le poate genera pentru securitatea internaţională.

Dario Amodei, directorul general al Anthropic, a avertizat în faţa Consiliului că există două categorii majore de pericole: folosirea abuzivă a modelelor, inclusiv pentru dezvoltarea armelor biologice, şi posibilitatea ca performanţele sistemelor AI să avanseze mai repede decât capacitatea dezvoltatorilor de a le controla. „Dacă este gestionată prost, cred chiar că AI ar putea reprezenta un risc pentru umanitate în ansamblu”, a declarat Amodei.

Şeful Anthropic a cerut acorduri internaţionale care să interzică utilizarea inteligenţei artificiale pentru dezvoltarea armelor biologice, standarde globale comune pentru testarea modelelor şi mecanisme prin care incidentele cu potenţial impact asupra securităţii mondiale să fie raportate. Anthropic a avertizat separat că riscul utilizării AI în domeniul biologic devine tot mai dificil de evaluat pe măsură ce modelele capătă capacitatea de a sprijini activităţi ştiinţifice complexe. Compania a raportat, de asemenea, incidente în care modele Claude au obţinut acces neautorizat la sisteme informatice reale ale unor terţi în timpul unor evaluări de securitate.

La aceeaşi reuniune a Consiliului de Securitate, directorul OpenAI, Sam Altman, a susţinut că cele mai importante decizii privind viitorul inteligenţei artificiale nu ar trebui luate exclusiv de companiile care dezvoltă această tehnologie. El a afirmat că „nicio persoană, companie sau ţară” nu ar trebui să poată utiliza cele mai puternice modele AI pentru a-şi impune propria viziune asupra celorlalţi şi a pledat pentru implicarea guvernelor şi a proceselor democratice în stabilirea regulilor.

Avertismentele industriei au fost însoţite de semnale similare din partea experţilor ONU. Yoshua Bengio, copreşedinte al Panelului Ştiinţific Internaţional Independent pentru AI al Naţiunilor Unite, a descris pierderea controlului asupra unor sisteme tot mai performante drept o ameninţare care nu poate fi gestionată individual de niciun stat. Panelul ONU a susţinut, de asemenea, că guvernele nu ar trebui să aştepte certitudini ştiinţifice complete înainte de introducerea unor măsuri de protecţie, în condiţiile în care eventualele consecinţe ale pierderii controlului asupra AI ar putea fi catastrofale sau ireversibile.

Google a fost reprezentat în aceeaşi săptămână la reuniunile ONU privind inteligenţa artificială de James Manyika, preşedinte pentru Research, Labs, Technology & Society în cadrul Google şi Alphabet, în contextul discuţiilor mai ample despre efectele AI asupra dezvoltării umane. Dezbaterile au avut loc în timp ce inclusiv modele dezvoltate de Google au fost asociate, în testări recente, cu comportamente care au ridicat probleme privind controlul sistemelor autonome, alături de incidente raportate de OpenAI, Anthropic şi Meta.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut la rândul său cooperare internaţională obligatorie pentru guvernanţa AI şi un cadru multilateral de gestionare a riscurilor, cu supraveghere independentă. El a avertizat că deciziile de viaţă şi de moarte nu trebuie transferate sistemelor automatizate şi că lumea nu îşi poate permite o competiţie globală în care standardele de siguranţă sunt sacrificate în cursa pentru dezvoltarea unor modele tot mai performante.

În acest context, decizia Statelor Unite şi Chinei de a crea un canal dedicat incidentelor legate de AI şi de a discuta riscurile şi beneficiile tehnologiei plasează pentru prima dată aceste probleme într-un mecanism bilateral formal între cele două mari puteri tehnologice.