Reporter: Aveţi în derulare un program de formare internă a specialiştilor AI. De ce aţi ales această modalitate şi nu aţi recurs la recrutarea directă, din piaţă?
Dan Cătană: Am pornit de la convingerea că, într-un domeniu care evoluează atât de rapid precum Inteligenţa Artificială, nu este suficient să aduci competenţe în companie. Este la fel de important să construieşti capacitatea internă de a le dezvolta şi actualiza permanent. Recrutarea directă poate răspunde unei nevoi imediate de expertiză, însă noi ne-am dorit mai mult decât ocuparea unor poziţii. Ne-am propus să construim un nucleu de profesionişti care să înţeleagă tehnologia, să cunoască modul nostru de lucru şi să poată transforma AI în soluţii relevante pentru clienţi şi pentru business. Este o alegere coerentă cu direcţia pe care compania a asumat-o în ultimii ani, când s-a concentrat pe activităţi cu valoare adăugată ridicată. Într-un astfel de model, valoarea vine din expertiza şi proprietatea intelectuală pe care le construieşti, mai puţin din numărul de oameni pe care îi pui la dispoziţia unui proiect. Competenţele dezvoltate intern rămân în companie şi se acumulează de la un proiect la altul. Aşa a apărut Connections AI Squad, un program de 20 de săptămâni, construit pornind de la un grup de zece juniori cu pregătire în informatică şi software development. Am ales să investim în potenţialul lor, oferindu-le un cadru structurat de învăţare, experimentare şi aplicare practică. Un avantaj important al acestei abordări este că dezvoltăm simultan competenţele individuale şi un mod comun de lucru. Oamenii învaţă să cerceteze, să construiască, să testeze, să colaboreze şi să îşi argumenteze deciziile tehnice. Nu considerăm că dezvoltarea internă şi recrutarea externă se exclud. Sunt instrumente complementare. Diferenţa este că, prin AI Squad, nu investim doar în specialişti pentru nevoile de astăzi, ci şi în capacitatea companiei de a răspunde provocărilor tehnologice de mâine.
Reporter: Ce presupune, din perspectiva HR, ”creşterea” unui specialist AI în interiorul companiei? Ce competenţe căutaţi la oamenii care intră în programul AI Squad? Cum arată procesul de învăţare şi adaptare?
Dan Cătană: Din perspectiva HR, dezvoltarea unui specialist AI înseamnă mult mai mult decât acumularea unor cunoştinţe tehnice. Înseamnă formarea unui profesionist capabil să înveţe autonom, să gândească critic, să colaboreze şi să înţeleagă impactul muncii sale asupra businessului. În AI Squad am pornit de la o bază de cunoştinţe în informatică şi dezvoltare software. Dincolo de această pregătire, competenţele pe care urmărim să le dezvoltăm şi să le observăm sunt curiozitatea intelectuală, capacitatea de analiză, responsabilitatea, deschiderea către feedback şi disponibilitatea de a lucra împreună cu ceilalţi. Am construit programul în jurul a şase dimensiuni de evaluare: AI şi machine learning, software development, gândire critică, comunicare, colaborare şi înţelegerea businessului. Este o abordare deliberată, pentru că un specialist AI valoros nu este doar cel care ştie să utilizeze un model, ci şi cel care înţelege ce problemă rezolvă, poate evalua limitele soluţiei şi poate explica rezultatul. Procesul de dezvoltare a fost structurat în două etape. Primele zece săptămâni au fost dedicate construirii unei baze comune, prin sesiuni de Knowledge Strength, workshopuri, mini-proiecte şi demonstraţii practice. Următoarele zece săptămâni au mutat accentul pe aplicarea cunoştinţelor în proiecte reale, colaborare şi specializare. Evaluarea urmăreşte progresul individual şi comportamentele observabile, nu doar rezultatul tehnic. Nu ne aşteptăm ca toţi participanţii să evolueze identic sau să exceleze în aceleaşi domenii. Pentru noi, succesul înseamnă să identificăm potenţialul fiecărui participant şi să creăm condiţiile în care acesta se poate transforma în competenţă profesională reală.
”În AI, instrumentele, modelele şi abordările tehnice se schimbă foarte repede”
Reporter: Ce provocări întâmpinaţi în formarea specialiştilor într-un domeniu care se schimbă permanent?
Dan Cătană: Principala provocare este să găsim echilibrul dintre viteza cu care evoluează tehnologia şi profunzimea cu care oamenii reuşesc să o înţeleagă. În AI, instrumentele, modelele şi abordările tehnice se schimbă foarte repede. Există riscul ca un program de formare să devină o succesiune de prezentări despre cele mai noi tehnologii, fără să construiască o înţelegere solidă. De aceea, unul dintre principiile AI Squad este ”mai puţin, dar bine şi temeinic”. Preferăm ca participanţii să înţeleagă un concept, să îl poată explica şi să îl demonstreze practic, în loc să parcurgă superficial un număr mare de tehnologii. O altă provocare este utilizarea instrumentelor AI chiar în procesul de învăţare. Acestea pot accelera semnificativ cercetarea şi dezvoltarea, dar pot crea şi iluzia competenţei. Faptul că un instrument generează un răspuns sau o bucată de cod nu înseamnă automat că persoana care îl foloseşte înţelege soluţia. Tocmai de aceea insistăm pe verificare, argumentare, testare şi gândire critică. Iar verificarea include securitatea. Un cod generat rapid poate funcţiona corect şi, în acelaşi timp, să introducă vulnerabilităţi greu de observat. Pentru o companie care construieşte sisteme pentru instituţii publice şi infrastructuri critice, securitatea se gândeşte din faza de proiectare, nu se verifică la final. De aceea, principiile de dezvoltare sigură fac parte din program de la început. Există şi provocarea ritmurilor diferite de dezvoltare. Evaluările comportamentale din AI Squad au evidenţiat o bază bună de colaborare şi responsabilitate, dar şi niveluri diferite de maturitate în comunicare, asumarea iniţiativei şi ownership. Aceste diferenţe ne arată că formarea trebuie adaptată, nu standardizată excesiv. Într-un domeniu aflat în permanentă transformare, cea mai valoroasă competenţă pe care o putem construi este capacitatea de a învăţa, de a verifica ceea ce ştim şi de a ne adapta fără să pierdem rigoarea profesională.
Reporter: De ce este important ca leadershipul să fie implicat direct în dezvoltarea angajaţilor, nu doar HR-ul?
Dan Cătană: Pentru că dezvoltarea oamenilor nu poate fi separată de direcţia în care evoluează businessul. HR-ul are un rol esenţial în identificarea competenţelor, structurarea proceselor de dezvoltare şi crearea unui cadru de evaluare şi feedback. Dar leadershipul este cel care poate conecta aceste competenţe cu oportunităţile reale din companie. Un angajat se dezvoltă nu doar prin participarea la traininguri, ci şi prin responsabilităţile pe care le primeşte, prin proiectele în care este implicat, prin autonomia care i se acordă şi prin calitatea feedbackului primit. În AI Squad, evaluarea comportamentală a evidenţiat existenţa unor comportamente de leadership emergent. Sunt participanţi care îşi asumă responsabilităţi, câştigă credibilitate în echipă şi sunt dispuşi să contribuie la coordonarea efortului colectiv. Recomandarea nu este să intervenim exclusiv prin cursuri de leadership, ci să oferim acestor oameni contexte concrete în care să îşi poată exercita influenţa: facilitarea unor întâlniri, coordonarea unor activităţi, prezentări către stakeholderi sau asumarea unor iniţiative. Acesta este punctul în care implicarea managementului devine decisivă. Leadershipul trebuie să creeze spaţiul în care competenţele pot fi exersate şi validate. HR-ul poate construi cadrul de dezvoltare, dar liderii transformă dezvoltarea într-o experienţă profesională concretă. Iar atunci când cele două funcţionează împreună, creşterea oamenilor devine parte din modul de operare al companiei, nu o activitate separată.
”Un program de dezvoltare devine o investiţie strategică atunci când rezultatele sale depăşesc nivelul competenţelor individuale”
Reporter: Inteligenţa Artificială este deja prezentă în mai multe proiecte importante ale companiei. Când devine un program de dezvoltare internă o investiţie strategică pentru business şi nu doar una de HR?
Dan Cătană: Un program de dezvoltare devine o investiţie strategică atunci când rezultatele sale depăşesc nivelul competenţelor individuale şi încep să contribuie direct la capacitatea companiei de a inova, de a livra şi de a crea valoare pentru clienţi. În cazul AI Squad, am urmărit încă de la început trei obiective complementare: dezvoltarea oamenilor, construirea unui mod de lucru intern şi dezvoltarea unor aplicaţii funcţionale. Nu ne-am propus doar ca participanţii să înveţe concepte de AI, ci să ajungă să le aplice în proiecte concrete, să compare soluţii, să evalueze riscuri şi să înţeleagă implicaţiile tehnice şi economice ale deciziilor lor. Programul a inclus explorarea unor direcţii relevante pentru activitatea Connections, precum utilizarea sistemelor AI agentice în dezvoltarea software, evaluarea aplicaţiilor AI şi analiza comportamentală a sistemelor IT. AI este deja prezentă în proiecte importante ale companiei. PREVENT 2.0, de exemplu, foloseşte componente de machine learning pentru identificarea conflictelor de interese în achiziţiile publice. AI Squad alimentează echipa de cercetare şi dezvoltare a companiei cu oameni care înţeleg atât tehnologia, cât şi modul nostru de livrare. Criteriul după care o direcţie explorată în program poate deveni produs este cel pe care compania îl aplică în general: o nevoie care apare la mai mulţi clienţi şi care poate fi susţinută pe termen lung. Din perspectiva businessului, valoarea strategică apare atunci când aceste competenţe pot fi utilizate pentru a accelera dezvoltarea unor soluţii, pentru a creşte calitatea livrării sau pentru a identifica noi oportunităţi comerciale. Desigur, investiţia trebuie evaluată şi prin rezultate concrete. Nu orice prototip devine produs şi nu orice experiment justifică dezvoltarea ulterioară. Tocmai de aceea, programul include evaluarea fezabilităţii, a costurilor, a riscurilor şi a valorii potenţiale a aplicaţiilor dezvoltate. Pentru noi, AI Squad devine o investiţie strategică în măsura în care transformă învăţarea individuală într-o capabilitate organizaţională care poate fi reutilizată, dezvoltată şi valorificată în proiectele viitoare.
Reporter: Într-o industrie în care competiţia pentru specialişti este foarte mare, poate dezvoltarea internă să fie şi un instrument de retenţie?
Dan Cătană: Cu siguranţă, dezvoltarea internă poate contribui la retenţie, dar numai dacă este însoţită de oportunităţi reale de evoluţie profesională. Oamenii nu rămân într-o companie doar pentru că au participat la un program de dezvoltare profesională. Rămân atunci când simt că evoluează, că munca lor are sens, că pot contribui la proiecte relevante şi că organizaţia le oferă perspective. AI Squad răspunde tocmai acestei nevoi de dezvoltare. Participanţii au oportunitatea să lucreze cu tehnologii actuale, să experimenteze, să îşi descopere punctele forte şi să îşi contureze treptat direcţii de specializare. Un aspect important este că programul nu tratează dezvoltarea ca pe un proces uniform. Evaluările urmăresc atât competenţele tehnice, cât şi comunicarea, colaborarea, gândirea critică şi capacitatea de asumare a responsabilităţii. Acest lucru ne permite să identificăm mai bine potenţialul individual şi să construim oportunităţi de creştere adaptate. Pentru noi, retenţia are şi o dimensiune operaţională. Proiectele de transformare digitală pe care le livrăm se desfăşoară pe mai mulţi ani, iar continuitatea echipelor înseamnă continuitatea cunoaşterii acumulate în proiect. Atunci când oamenii pleacă, se pierde o parte din această cunoaştere şi se pierde timp. Investiţia în dezvoltare este şi o investiţie în stabilitatea livrării. În acelaşi timp, suntem conştienţi că investiţia în oameni le creşte şi atractivitatea pe piaţa muncii. Este un risc firesc şi nu cred că soluţia este să limităm dezvoltarea de teama plecării lor. Dimpotrivă, responsabilitatea noastră este să construim un mediu profesional în care oamenii să îşi dorească să rămână. Retenţia nu ar trebui să fie rezultatul lipsei de alternative, ci al existenţei unor motive suficient de puternice pentru a continua să creşti în aceeaşi organizaţie.
”Privim Inteligenţa Artificială ca pe o transformare a modului în care se desfăşoară munca”
Reporter: Într-o perioadă în care companiile se tem că Inteligenţa Artificială va înlocui oameni, de ce alege Connections să investească în oameni ca să lucreze cu AI?
Dan Cătană: Pentru că noi privim Inteligenţa Artificială ca pe o transformare a modului în care se desfăşoară munca, nu doar ca pe o tehnologie de automatizare. Este evident că AI va prelua o parte dintre activităţile repetitive şi va schimba semnificativ anumite roluri. Nu cred că ar fi realist să ignorăm acest lucru. Dar, în acelaşi timp, tehnologia creează nevoia unor competenţe noi: capacitatea de a formula probleme corect, de a evalua soluţii, de a interpreta rezultate şi de a integra AI în procese reale de business. Un instrument AI poate genera cod, poate sintetiza informaţii sau poate propune soluţii. Dar responsabilitatea pentru calitatea, securitatea, relevanţa şi impactul acestor soluţii rămâne la oameni. În AI Squad insistăm tocmai pe această diferenţă. Participanţii sunt încurajaţi să folosească LLM-urile pentru a accelera cercetarea şi dezvoltarea, dar trebuie să poată explica, verifica şi susţine ceea ce construiesc. În plus, am acordat o importanţă egală competenţelor tehnice şi celor umane: gândire critică, comunicare, colaborare, responsabilitate şi înţelegerea businessului. Aceste competenţe devin cu atât mai importante cu cât instrumentele tehnologice sunt mai puternice. Alegerea noastră este să pregătim oamenii să lucreze eficient cu AI şi să contribuie activ la transformarea companiei. Nu investim în oameni în ciuda evoluţiei Inteligenţei Artificiale, ci tocmai pentru că această evoluţie face competenţa umană, discernământul şi capacitatea de adaptare esenţiale.
Reporter: Cum arată astăzi o carieră în tech într-o companie românească aflată în creştere?
Dan Cătană: Cred că o carieră în tech este astăzi mult mai dinamică şi mai puţin liniară decât în trecut. Nu mai vorbim doar despre acumularea unor ani de experienţă într-o anumită tehnologie şi despre trecerea succesivă prin niveluri de senioritate. Vorbim despre capacitatea de a combina competenţe, de a lucra interdisciplinar şi de a contribui la rezolvarea unor probleme tot mai complexe. Într-o companie românească aflată în creştere, precum Connections, există oportunitatea de a fi mai aproape de procesul de transformare a businessului.
Oamenii pot avea acces la proiecte diverse, pot interacţiona direct cu specialişti din alte arii şi pot vedea mai clar impactul contribuţiei lor. Connections îşi propune să devină unul dintre principalii furnizori independenţi de GovTech din Europa Centrală şi de Est şi să exporte tot mai multă tehnologie dezvoltată în România. Pentru un tânăr, asta înseamnă să lucreze pe produse şi sisteme complexe dintr-o companie românească listată, cu o direcţie asumată public. AI Squad este un exemplu al modului în care înţelegem această evoluţie profesională. Am pornit de la tineri cu pregătire în informatică şi software development şi am creat un cadru în care aceştia să îşi dezvolte nu doar competenţele tehnice, ci şi capacitatea de a comunica, de a lua decizii, de a colabora şi de a înţelege obiectivele de business. Un participant poate descoperi că are o înclinaţie către arhitectură software, altul către cercetare aplicată, evaluarea modelelor sau coordonarea activităţilor tehnice. Important este ca organizaţia să poată recunoaşte aceste diferenţe şi să ofere oportunităţi de dezvoltare corespunzătoare. Cred că o carieră valoroasă în tech nu mai este definită exclusiv de tehnologiile pe care le stăpâneşti, ci şi de problemele pe care eşti capabil să le rezolvi, de responsabilitatea pe care ţi-o asumi şi de impactul pe care îl generezi.
Reporter: Dacă AI schimbă atât de repede competenţele necesare, mai putem vorbi despre o carieră ”stabilă” în tech sau trebuie să vorbim despre capacitatea de a învăţa continuu?
Dan Cătană: Cred că trebuie să redefinim ideea de stabilitate profesională. În trecut, stabilitatea era asociată frecvent cu un anumit rol, cu o specializare sau cu stăpânirea unei tehnologii. Astăzi, într-un domeniu precum tech, aceste repere se pot schimba foarte repede. Asta nu înseamnă că o carieră stabilă nu mai este posibilă, ci că stabilitatea depinde tot mai mult de capacitatea persoanei de a rămâne relevantă profesional. Iar această relevanţă se construieşte prin învăţare continuă, adaptabilitate şi o bază solidă de competenţe fundamentale. În AI Squad am încercat să dezvoltăm exact acest mod de a privi învăţarea. Nu ne-am concentrat exclusiv pe instrumentele disponibile într-un anumit moment, ci pe înţelegerea conceptelor, pe capacitatea de cercetare, pe gândirea critică şi pe disciplina de a testa şi valida soluţii. Unul dintre principiile programului este ca participanţii să poată explica ceea ce au învăţat, să demonstreze practic şi să îşi argumenteze deciziile. Aceste deprinderi sunt transferabile şi rămân valoroase chiar dacă tehnologiile se schimbă. Totuşi, învăţarea continuă nu trebuie interpretată ca o responsabilitate exclusiv individuală. Companiile trebuie să creeze timp, resurse şi contexte în care oamenii să poată învăţa şi aplica lucruri noi. Stabilitatea unei cariere în tech nu mai înseamnă să faci acelaşi lucru timp de 20 de ani, ci să ai competenţele şi încrederea necesare pentru a evolua profesional pe parcursul acestor 20 de ani.
Reporter: Per ansamblul pieţei HR, care vi se pare cea mai mare provocare în 2026?
Dan Cătană: Din perspectiva mea, una dintre cele mai mari provocări pentru HR în 2026 este gestionarea diferenţei dintre viteza cu care se transformă competenţele cerute de business şi capacitatea organizaţiilor de a-şi pregăti oamenii pentru aceste schimbări. Inteligenţa Artificială accelerează această transformare, dar provocarea este mai amplă. Nu este vorba doar despre introducerea unor instrumente noi, ci despre schimbarea modului în care lucrăm, colaborăm, luăm decizii şi evaluăm performanţa. Cred că organizaţiile trebuie să treacă de la o abordare predominant reactivă, în care recrutează atunci când apare o nevoie, la una mai strategică, în care anticipează competenţele necesare şi investesc constant în dezvoltarea lor. Experienţa AI Squad ne-a confirmat cât de important este să privim competenţele într-un mod integrat. Poţi avea oameni foarte bine pregătiţi tehnic, dar care au nevoie de sprijin în comunicare, asumarea responsabilităţii sau influenţarea deciziilor. La fel, poţi avea persoane cu un potenţial real de leadership, care au nevoie de contexte potrivite pentru a-l transforma în comportamente constante. Din acest motiv, cred că HR-ul trebuie să evolueze dincolo de administrarea proceselor şi organizarea programelor de formare. Rolul său este să ajute organizaţia să înţeleagă ce competenţe are, ce competenţe îi lipsesc şi cum poate construi puntea dintre cele două. Există, desigur, şi presiunea costurilor, a retenţiei şi a productivităţii. Tocmai de aceea, investiţiile în dezvoltare trebuie conectate tot mai clar cu rezultatele de business. Cea mai mare provocare a HR-ului în 2026 nu este doar să găsească oamenii potriviţi pentru locurile de muncă existente, ci să contribuie la pregătirea oamenilor şi a organizaţiilor pentru munca ce urmează să se transforme.
Reporter: Vă mulţumesc!





























































