Turismul românesc, o industrie cu potenţial uriaş, dar fără o strategie coerentă de export

GHEORGHE FODOREANU: „AGENŢIILE DE INCOMING SUNT MOTOARELE CARE REALIZEAZĂ EXPORTUL”

Gheorghe Fodoreanu, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) între 2006 şi 2007 şi fondator al Comisiei de Incoming a ANAT, propune o evaluare a industriei turistice româneşti din perspectiva exportului de servicii. Cu o experienţă de peste 30 de ani în incoming şi cu peste 120 de milioane de euro aduşi în România exclusiv prin export de servicii, acesta atrage atenţia asupra lipsei de coerenţă strategică, a promovării internaţionale insuficient pregătite şi a necesităţii unei colaborări reale între autorităţi şi structurile profesionale din turism.

Potrivit analizei sale, dezvoltarea turismului românesc trebuie privită în primul rând prin prisma valorii economice generate de produsele turistice comercializate pe pieţele internaţionale. În această logică, incomingul trebuie să devină o prioritate a politicilor publice, iar agenţiile de turism specializate în atragerea turiştilor străini trebuie să fie recunoscute drept principalele motoare ale exportului de servicii turistice.

I. EVALUAREA INDUSTRIEI TURISTICE A ROMÂNIEI: CÂŢI BANI ADUCEM DIN EXPORT?

Un concept care nu a reuşit să unească industria

Conceptul de industrie turistică a României nu a reuşit, până în prezent, să alinieze puterea politică, asociaţiile profesionale şi oamenii din turism într-o direcţie comună. Fiecare a acţionat, în mare măsură, în funcţie de propriul interes, astfel încât conceptul de industrie turistică naţională a rămas la jumătatea drumului.

Este necesară o evaluare retrospectivă a evoluţiei turismului românesc, realizată din perspectiva unui specialist în incoming şi a valorii economice a produselor turistice ale unei ţări.

”Evaluarea industriei turistice a unei ţări şi a produselor sale turistice importante se face numai şi numai prin contravaloarea în euro a aportului acestora. Trebuie să vedem cât aduce fiecare produs turistic din programele pe care le vindem şi care sunt produsele României ce generează cei mai mulţi bani la export.”

Analiza poate fi înţeleasă printr-o comparaţie simplă: produsele turistice ale României sunt aşezate pe o tarabă, iar turistul străin, în calitate de cumpărător, trece şi achiziţionează ceea ce îl interesează. La sfârşitul anului, se realizează statistica vânzărilor, constatându-se că nu toate produsele turistice ale României aduc aceeaşi sumă de bani la bugetul economiei naţionale.

În stabilirea strategiei de dezvoltare a turismului, cifrele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică ar trebui să constituie baza corectă şi definitivă a evaluării. În lipsa unei analize complete, pornind de la cifrele existente, considerate aproximative, şi de la experienţa personală, Gheorghe Fodoreanu apreciază că produsele turistice româneşti cu cea mai mare profitabilitate la export ar putea fi, în ordine:

Turismul de afaceri;

Turismul balneoclimateric;

Circuitele turistice;

Turismul individual şi city break-urile.

Litoralul, Delta Dunării şi turismul montan, inclusiv schiul, ar ocupa poziţii inferioare în această ierarhie a veniturilor din export.

Această evaluare nu reprezintă o clasificare statistică definitivă, ci o perspectivă economică şi comercială care, în opinia autorului, ar trebui să stea la baza unei analize naţionale aprofundate.

II. POTENŢIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI: PRODUSELE CARE POT GENERA CELE MAI MARI ÎNCASĂRI

1. Turismul de afaceri - principalul generator de venituri din export

Turismul de afaceri este legat intrinsec de dezvoltarea economică a ţării, de evenimentele politice, sportive, culturale şi sociale, precum şi de activitatea marilor companii internaţionale.

Acest segment determină deplasări masive de turişti străini către România şi generează încasări importante în valută pentru hoteluri, spaţii de evenimente, restaurante şi programe sociale.

Din această perspectivă, evenimentele organizate la nivelul Guvernului, NATO, Uniunii Europene, competiţiile sportive internaţionale, meciurile bilaterale de fotbal, precum şi evenimentele organizate de marile societăţi multinaţionale prezente în România reprezintă unele dintre cele mai importante surse de venituri pentru industria turistică.

Totodată, decoraţiunile şi evenimentele de Revelion organizate în oraşe, festivalurile de muzică şi toate manifestările care presupun participarea unui public internaţional constituie atracţii majore şi oportunităţi extraordinare pentru obţinerea unor încasări substanţiale.

Turismul de afaceri trebuie privit, aşadar, nu doar ca un segment de servicii hoteliere şi de evenimente, ci ca un produs strategic de export, conectat direct la dezvoltarea economică şi la capacitatea României de a atrage manifestări internaţionale.

2. Turismul balneoclimateric - un produs cu potenţial extraordinar, dar cu o clientelă îmbătrânită

România beneficiază de un potenţial balnear extraordinar, atât prin numărul, cât şi prin diversitatea ofertelor existente.

Turistul care călătoreşte pentru ameliorarea sănătăţii este, într-un anumit sens, prizonierul propriilor necesităţi medicale. Acesta îşi alege vacanţele şi ţările în funcţie de rezultatele tratamentului, devenind adesea fidel aceleiaşi destinaţii pentru ani de zile.

Această particularitate conferă turismului balneoclimateric o valoare comercială deosebită, deoarece poate genera o clientelă stabilă şi recurentă.

Cu toate acestea, una dintre marile greşeli ale aşa-zisului Consiliu Consultativ al miniştrilor turismului, precum şi ale unor specialişti în incoming, este lipsa înţelegerii mecanismelor prin care se determină şi se dezvoltă potenţialul acestui produs.

Relaţia cu structurile medicale din străinătate - cheia dezvoltării incomingului balnear

Promovarea turismului balnear trebuie să înceapă prin cultivarea unor relaţii de informare şi participare cu structurile medicale din străinătate: cabinete medicale, asociaţii medicale şi alte organizaţii care se ocupă de sănătatea cetăţenilor din ţările respective.

În urma unor excursii de documentare organizate în România, aceste structuri medicale pot contribui la alegerea României ca viitoare destinaţie pentru ameliorarea stării de sănătate a pacienţilor lor, care devin astfel turişti ai României.

Mesajul medical trebuie ulterior transmis către touroperatorii străini, care dispun de reviste, cataloage şi programe turistice şi care pot include România în oferta lor de turism balnear, medical şi de sănătate.

În final, produsul trebuie promovat şi comercializat prin participarea la târgurile internaţionale de turism cu specific balnear.

Din păcate, la târgurile de turism organizate în străinătate, standurile României sunt vizitate, în cazul produsului balnear, în special de foştii turişti români care vin să vadă ce se mai întâmplă. Noile generaţii de turişti nu cunosc ofertele balneare româneşti, iar presa şi touroperatorii străini nu sunt suficient informaţi.

Consecinţa este îmbătrânirea continuă a clientelei pentru produsul balnear românesc, până la riscul dispariţiei acesteia.

”Balneo are un potenţial extraordinar şi, faţă de alte produse turistice, promovat corect ar putea funcţiona excepţional. Omul are nevoie de tratament medical iarna, vara, pe timp de pace ori de război, tânăr sau bătrân. Este o necesitate.”

Turismul balneoclimateric trebuie, prin urmare, să fie tratat ca un produs de export permanent, cu o cerere potenţială independentă de anotimp şi de conjuncturile politice sau economice.

3. Circuitele turistice - produsul complex care poate distribui veniturile în întreaga ţară

Circuitele turistice în România au reprezentat, timp de ani de zile, atracţii importante pe pieţele europene, datorită includerii în programele internaţionale a unor obiective şi regiuni de excepţie, unice în Europa.

Printre acestea se numără mănăstirile din Maramureş şi Transilvania, atracţiile asociate legendei lui Dracula, Delta Dunării, Oltenia de sub Munte, Transfăgărăşanul, Transalpina şi numeroase alte obiective.

Circuitul turistic reprezintă un produs complex, de o importanţă majoră pentru întreaga reţea naţională de prestatori de servicii, deoarece programele turistice ajung în cele mai neaşteptate colţuri ale ţării.

România dispune, teoretic şi practic, de zone cu potenţial şi interes turistic aproape pretutindeni. În prezent, dezvoltarea reţelei de autostrăzi, îmbunătăţirea infrastructurii, existenţa hotelurilor şi a restaurantelor creează premisele deschiderii unei noi oportunităţi către piaţa europeană.

Turistul european va avea tot mai multe facilităţi pentru a ajunge în România, în câteva ore, atât în grupuri organizate, cât şi individual, pentru a vizita ţara.

Circuitele multinaţionale - România, integrată în programele turistice regionale

Circuitele multinaţionale reprezintă o altă oportunitate importantă. În cadrul aceloraşi programe turistice, vizitatorii pot descoperi România şi ţările vecine.

Aceste programe exploatează traficul şi valoarea comercială a aeroporturilor din România, dar mai ales a celor din jurul ţării, unde există numeroase zboruri directe dinspre marile pieţe turistice mondiale: China, Japonia, America de Nord, America de Sud şi alte regiuni.

Existenţa acestor zboruri facilitează accesul turiştilor către destinaţia finală. În acelaşi timp, necesitatea diversificării programelor turistice determină includerea României în circuitele regionale, ca ţară vecină aeroportului de destinaţie.

Croazierele pe Dunăre şi Marea Neagră - o oportunitate insuficient valorificată

În aceeaşi categorie a circuitelor complexe pot fi incluse croazierele de pe Dunăre şi Marea Neagră.

Acestea aduc volume mari de turişti în România, de regulă fără servicii de cazare, dar generează un număr foarte mare de servicii de transport, ghidaj, masă şi vizitare a obiectivelor turistice.

Dacă porturile dunărene şi cele de la Constanţa ar fi mai bine organizate, construite şi structurate, România ar putea deveni un punct final al excursiilor dunărene.

În acest fel, ar putea fi redusă dependenţa de situaţia actuală, în care majoritatea navelor se opresc la Budapesta sau la Belgrad, fără a valorifica suficient potenţialul României.

4. Turismul individual şi city break-urile - o piaţă în expansiune

În ultimii ani, odată cu dezvoltarea reţelelor de transport, a infrastructurii europene, a noii generaţii şi a internetului, distribuţia evenimentelor de una, două sau trei zile a invadat piaţa turistică.

În prezent, se înregistrează volume mari de turişti în weekend, capitalele şi destinaţiile de succes fiind inundate în special de populaţia tânără, care caută experienţe originale pentru sfârşitul de săptămână.

România, cu 9-10 aeroporturi situate în interiorul ţării, în zone cu un potenţial turistic important, beneficiază de o reţea care a început să asigure şi va continua să alimenteze traficul turiştilor individuali către ţara noastră.

Dezvoltarea transportului aerian, a internetului şi a noilor generaţii de consumatori creează condiţii favorabile pentru creşterea turismului individual şi a city break-urilor.

Litoralul românesc - încă nepregătit pentru turismul internaţional de sejur

Litoralul românesc nu este încă pregătit pentru turismul internaţional, în special pentru produsul turistic de sejur.

Este necesară o evaluare realistă a capacităţii acestuia de a atrage şi de a susţine fluxuri internaţionale de turişti.

Delta Dunării - diamantul turismului românesc, care trebuie protejat

Delta Dunării reprezintă, indiferent de măsurile pe care le-am lua, diamantul turismului românesc, o splendoare a naturii.

Cu toate acestea, Delta nu poate genera volume de încasări anuale comparabile cu alte produse turistice, deoarece nu există capacitatea de a primi şi de a promova un număr foarte mare de turişti.

Acest lucru trebuie înţeles şi acceptat.

”Delta trebuie să rămână piatra preţioasă a turismului românesc. Nu trebuie stricată frumuseţea peisajului şi specificitatea locului. Delta nu va putea primi niciodată sute de mii de turişti.”

În schimb, ameliorarea condiţiilor de trai ale localităţilor din Delta Dunării, accesul la şcoală, asistenţă medicală, apă, transport local şi alte facilităţi ar putea transforma regiunea într-un exemplu de îmbinare între civilizaţie şi tradiţie.

Delta ar putea deveni şi ar putea rămâne o atracţie deosebită a produsului turistic local, cu condiţia să nu fie distrus ceea ce există deja.

Muntele şi schiul - produse turistice de succes în Europa

Turismul montan şi schiul reprezintă produse turistice de mare succes în întreaga Europă.

Muntele depinde însă de zăpadă, ceea ce face ca dezvoltarea acestui produs să fie condiţionată de investiţiile în infrastructură.

Eforturile privind dezvoltarea pârtiilor de schi, a capacităţilor de cazare şi a producerii zăpezii artificiale pot transforma turismul montan într-un produs de export de interes şi cu perspective de viitor.

Desigur, asupra acestui subiect există numeroase intervenţii şi opinii, diverse şi interesante. În esenţă, însă, aceasta este evaluarea potenţialului turistic al României din perspectiva exportului de servicii.

III. CUM VINDEM ROMÂNIA PE PIEŢELE INTERNAŢIONALE? LIPSA UNEI STRATEGII COMERCIALE COERENTE

Târgurile internaţionale nu pot fi tratate ca simple participări de imagine

Cum putem face ca programele turistice ale României, fiecare reprezentând un bun intelectual pus în vânzare, să fie cumpărate de turistul european şi mondial?

Cu scuzele de rigoare, putem încerca să atragem atenţia segmentelor responsabile asupra lipsei de coerenţă a conceptului de promovare şi asupra lipsei unei culturi comerciale de marketing, a performanţei şi a orientării către realizarea scopului comun: atragerea turiştilor străini în România prin export de servicii, pentru ca industria să genereze venituri mai mari şi să contribuie la creşterea nivelului de trai.

1. Inexistenţa unui plan de perspectivă pentru pieţele internaţionale

România nu dispune de un plan coerent de perspectivă, pe 1-3 ani, privind pieţele internaţionale către care trebuie orientate eforturile de promovare.

Lipsesc, în opinia autorului, planificarea clară a produselor turistice pe care dorim să le vindem pe fiecare piaţă şi evaluarea tuturor activităţilor de promovare care trebuie realizate înaintea unui târg internaţional de turism.

Este necesar să ne întrebăm:

Ce facem cu presa din ţara respectivă?

Cum implicăm liderii asociaţiilor profesionale şi liderii structurilor asociative?

Cum pregătim piaţa înaintea participării la un târg?

Ce produse turistice promovăm?

Cine reprezintă România şi cum este organizată participarea?

Nu există o listă a participărilor României la târgurile internaţionale pentru următorii doi ani, corelată cu modul în care ţara se prezintă pe fiecare piaţă prin activităţi desfăşurate înainte de târg, cu reprezentarea la eveniment şi cu promovarea produselor turistice.

2. Participarea României la WTM Londra - rezultate discutabile

Participarea României la târgul World Travel Market Londra trebuie evaluată din perspectiva rezultatelor comerciale.

Din păcate, reprezentanţii ministerului de profil nu au avut nicio intervenţie la conferinţele tematice profesioniste organizate de WTM. Niciun reprezentant al autorităţii turistice a României nu a fost prezent la conferinţele WTM - momente de maximă importanţă pentru promovarea unei destinaţii. Alte ţări se luptă să apară în prrogramele afişate sau măcar să aibă reprezentanţi la aceste evenimente importante.

”Cum ne-am dus, aşa ne-am întors.”

În opinia lui Gheorghe Fodoreanu, târgul nu a fost suficient pregătit, segmente noi de clientelă nu au fost atrase, iar touroperatorii s-au întors fără noi parteneri. Totodată, lista participanţilor din standul României a inclus şi entităţi care nu aveau legătură directă cu exportul de servicii turistice.

Un târg internaţional organizat în străinătate trebuie să reprezinte o oportunitate de expunere a potenţialului turistic al ţării, a principalelor puncte de atracţie, a evenimentelor, oportunităţilor şi a potenţialului de turism de afaceri. Nu este suficient ca 5-10 touroperatori de incoming din România să se limiteze la a observa cine trece prin faţa standului. Aici apare una dintre marile greşeli care determină stagnarea şi inutilitatea unor asemenea participări.

Un singur hotel din ţară, indiferent de profilul sau de importanţa sa, nu ar trebui să aibă un loc individual în standul României. Acelaşi principiu se aplică unui proprietar al unui singur autobuz. Trebuie înţeles că expozanţii din standul unei ţări trebuie să fie formaţi din reprezentanţi ai principalelor puncte de interes ale pieţei turistice locale şi ai structurilor comerciale.

Agenţiile de incoming - singurele structuri comerciale cu adevărat ofensive pe pieţele externe

Singurele structuri comerciale ofensive pe pieţele internaţionale sunt agenţiile de incoming, care trăiesc din export. Acestea sunt structurile ”neliniştite” pe tot parcursul anului, care explorează permanent pieţele, cu inteligenţă şi perseverenţă, pentru a găsi noi parteneri. Organizarea standurilor României în actuala formulă reprezintă, potrivit autorului, un blocaj care persistă de ani de zile.

3. Participarea la târguri trebuie să aibă trei etape obligatorii

O participare la un târg internaţional de turism în străinătate trebuie să fie precedată de o fază de pregătire, în care piaţa turistică românească este făcută cunoscută prin toate mijloacele disponibile.

Urmează participarea propriu-zisă, care trebuie să se desfăşoare coerent, prin standul de prezentare al României şi prin intervenţii inteligente, respectate şi cu tematici deosebite la conferinţele organizate în cadrul târgului.

Aceste conferinţe şi sesiuni de comunicare între participanţi se desfăşoară, de regulă, în paralel şi independent, în mai multe săli. România s-a făcut foarte rar prezentă cu expuneri spectaculoase asupra industriei turistice naţionale în cadrul acestor sesiuni.

De asemenea, conferinţele de presă organizate în timpul târgurilor, cu presa locală, sunt foarte rare, deşi acestea sunt determinante pentru penetrarea ofertei româneşti în rândul cumpărătorilor locali. Autorul nu a remarcat nici organizarea unor cocktailuri dedicate liderilor asociativi şi marilor touroperatori, cu invitaţii personalizate, programe şi personalităţi care să contribuie la promovarea produsului turistic românesc.

Etapa a treia: consolidarea comunicării după târg

”În final, după terminarea oricărui târg de turism la care participă România, este obligatoriu ca, în 2 săptămâni - 2 luni, să se organizeze circuite de informare cu participanţi din presa locală, din viaţa asociativă profesională şi mari touroperatori din ţara respectivă.”

Scopul este ca cele trei etape ale unei participări internaţionale să fie respectate:

Anticiparea şi pregătirea pieţei;

Derularea propriu-zisă a târgului;

Consolidarea comunicării dintre potenţialul turistic al României şi cumpărătorul străin, prin presă, asociaţii profesionale şi directorii de touroperatori care realizează broşurile şi programele turistice.

Fără această etapă de consolidare, participarea la târg riscă să rămână o simplă acţiune de imagine, fără efecte comerciale concrete.

4. România trebuie să fie prezentă la marile târguri internaţionale de turism

Este necesară evaluarea principalelor târguri internaţionale de turism din lume, de la care România nu are dreptul să lipsească.

Printre acestea se numără: Berlin, Londra, Madrid, Paris, Tokyo, Beijing, New York şi Milano.

Lista nu este completă şi definitivă. Gheorghe Fodoreanu nu pretinde că această enumerare este 100% exactă sau exhaustivă, existând şi alte posibilităţi de participare. Odată stabilite târgurile prioritare, efortul financiar, bugetele alocate şi deciziile de participare trebuie exprimate cu foarte mult timp înainte.

România trebuie să fie prezentă în toate mijloacele de comunicare către populaţia locală şi prin toate segmentele de ofertă ale organizatorilor, inclusiv prin inserţii locale. În anumite situaţii, participările au fost abandonate din cauza lipsei fondurilor Ministerului.

”Aceste participări sunt esenţiale. Fără ele suntem ca un înotător care pluteşte cu greutate la nivelul nasului sau al gurii.”

IV. RESURSA UMANĂ DIN INCOMING: PROFESIONALISM, COMPETENŢĂ ŞI REPREZENTAREA ROMÂNIEI

Incomingul nu este o meserie pentru oricine

Gheorghe Fodoreanu subliniază că selecţia resursei umane care se ocupă de incoming în România trebuie realizată profesionist.

În cei 30 de ani de activitate, acesta a reuşit să aducă în România peste 120 de milioane de euro exclusiv prin export de servicii.

Din această experienţă, consideră că românii care intră în discuţii directe cu parteneri străini trebuie să aibă:

O cunoaştere impecabilă a potenţialului turistic românesc;

O ţinută vestimentară decentă;

Un aspect şi o conduită care să reprezinte România;

Capacitatea de a comunica adecvat;

O modalitate de exprimare şi abordare a subiectelor care să demonstreze competenţă profesională.

Reprezentantul României trebuie să exprime, prin îmbrăcăminte, aspect şi conduită, tipologia unui profesionist capabil să reprezinte ţara în relaţiile comerciale internaţionale.

Prin subiectele abordate şi prin modalitatea de exprimare, interlocutorul străin trebuie să îşi poată da seama dacă persoana din faţa sa este sau nu capabilă să realizeze o comunicare adecvată.

”Lumea se înghesuie către incoming, care, de altfel, este cea mai de calitate meserie din industria turismului, ca şi când ar veni la pomul lăudat. Nu este aşa.”

Există agenţii de turism care nu reuşesc, ani de zile, să câştige nicio piaţă şi niciun partener. Acestea blochează incomingul, asemenea unui pom uscat.

Noua generaţie de ghizi - o resursă importantă pentru incoming

România dispune de o nouă promoţie tânără de ghizi, care poate reprezenta o resursă importantă pentru dezvoltarea incomingului.

În opinia autorului, un ghid care lucrează în România pentru turişti străini poate, în maximum 3-4 ani, să abordeze un post de referent într-o agenţie de incoming.

Experienţa acumulată în relaţia directă cu turistul străin îi permite să cunoască:

Caracterul turistului străin;

Potenţialul programelor turistice ale României;

Specificul pieţelor internaţionale;

Modalităţile de comunicare şi comercializare a produselor turistice.

Ulterior, un asemenea profesionist poate aborda cu succes pieţele mondiale, contribuind la dezvoltarea exportului de servicii turistice.

V. INSTABILITATEA POLITICĂ ŞI LIPSA SPECIALIŞTILOR - OBSTACOLE ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI

Schimbarea frecventă a liderilor politici blochează industria

Schimbarea prea frecventă şi repetată a liderilor politici din turism, fie că vorbim despre miniştri sau secretari de stat, reprezintă un alt obstacol major.

Potrivit lui Gheorghe Fodoreanu, aceştia ajung în funcţii fără cunoştinţe elementare privind caracteristicile exportului de servicii şi fără să cunoască principalele mecanisme prin care circulă banii proveniţi din exportul turistic. Vin şi pleacă din minister fără să contribuie semnificativ la dezvoltarea industriei. Nu numai că nu fac nimic, dar ajung să îi blocheze şi pe puţinii specialişti pe care România îi are. Au opinii ciudate despre turism şi, în final, nu fac decât să genereze neajunsuri industriei turistice naţionale. ipsa continuităţii şi a unei înţelegeri aprofundate a mecanismelor comerciale ale incomingului împiedică implementarea unor politici eficiente şi stabile.

VI. SOLUŢIA: UN COLECTIV PROFESIONAL DEDICAT EXPORTULUI DE SERVICII TURISTICE

ANAT şi structurile asociative trebuie să devină parteneri reali ai Ministerului

În prezent, Gheorghe Fodoreanu consideră că există o situaţie care ar putea deveni favorabilă dezvoltării incomingului.

ANAT, alături de celelalte asociaţii profesionale din turism, ar putea crea un colectiv care să aibă drept prioritate aproape exclusivă exportul de servicii turistice. În acest colectiv ar trebui să intre structurile care realizează incoming şi care emit, respectiv agenţiile de turism care desfăşoară activităţi de export de servicii. Rolul acestuia ar fi să determine şi să evalueze măsurile Ministerului, astfel încât acestea să fie profesioniste şi cu adevărat penetrante pe pieţele externe.

ANAT, împreună cu celelalte asociaţii turistice, înţelege că acesta este un moment foarte bun pentru ca structura asociativă din turismul românesc interesată de export să devină utilă conducerii Ministerului.

Este un moment în care structurile profesionale pot contribui la schimbarea modului în care sunt gândite şi implementate politicile de dezvoltare a turismului.

”Pentru noi toţi ar fi un moment de început. Nu mai trebuie să batem apa în piuă, ci să construim o structură profesională care să fie cu adevărat utilă conducerii Ministerului şi industriei turistice.”

Consilierea turismului, nu doar un Consiliu Consultativ

Gheorghe Fodoreanu consideră că turismul românesc are nevoie de consiliere profesională reală, nu doar de un Consiliu Consultativ. Evaluarea trebuie să pornească de la valoarea exportului de servicii realizată în fiecare an. Celelalte componente ale industriei - hotelurile, transporturile şi celelalte structuri de prestatori - sunt beneficiare ale volumului de export realizat în România. Agenţiile de turism specializate în incoming sunt cele care generează şi pun în mişcare exportul de servicii turistice.

”Agenţiile de turism sunt motoarele care realizează exportul. Hotelurile, transporturile şi celelalte structuri sunt beneficiarii volumului de export realizat în România.”

Prin urmare, politica de dezvoltare a turismului trebuie să pornească de la recunoaşterea rolului economic al agenţiilor de incoming, de la evaluarea rezultatelor acestora şi de la construirea unei strategii comerciale coerente, orientate către pieţele internaţionale.

ROMÂNIA TREBUIE SĂ ÎNVEŢE SĂ-ŞI VÂNDĂ TURISMUL

Industria turistică a României dispune de produse cu potenţial economic important, de resurse naturale şi culturale excepţionale, de o infrastructură în dezvoltare şi de profesionişti care au demonstrat că pot atrage venituri semnificative din exportul de servicii. Cu toate acestea, lipsa unei strategii coerente, participările insuficient pregătite la târgurile internaţionale, promovarea necorelată cu cererea comercială, instabilitatea politică şi insuficienta valorificare a specialiştilor din incoming împiedică atingerea unui nivel superior de performanţă.

Evaluarea industriei turistice trebuie să se realizeze prin prisma valorii economice generate de fiecare produs, a veniturilor din export şi a capacităţii de a atrage turişti străini. Turismul de afaceri, balneoclimateric, circuitele şi turismul individual trebuie să devină componente esenţiale ale unei strategii naţionale de export. În acelaşi timp, Delta Dunării trebuie protejată, litoralul trebuie pregătit pentru turismul internaţional, iar turismul montan trebuie dezvoltat prin investiţii şi infrastructură. România are nevoie de o promovare internaţională profesionistă, de participări strategice la târgurile mondiale, de consolidarea relaţiilor cu presa şi touroperatorii străini şi de o resursă umană capabilă să reprezinte ţara la cel mai înalt nivel. Mai presus de toate, este necesară o colaborare reală între autorităţi şi structurile asociative, în care exportul de servicii turistice să devină o prioritate naţională.

Consiliul Consultativ să fie obligatoriu. Ministrul să asculte când vrea să ia o decizie legată de incoming.