UE pregăteşte ”foi de parcurs” pentru ţările care intenţionează să adere

Uniunea Europeană pregăteşte un nou mecanism prin care cele patru state considerate cele mai avansate în procesul de aderare ar urma să primească un traseu clar, etapizat, către statutul de membru, în timp ce celelalte ţări candidate ar rămâne, pentru moment, în afara acestei iniţiative, relatează Politico.

Comisia Europeană analizează elaborarea unor „foi de parcurs” dedicate Muntenegrului, Ucrainei, Republicii Moldova şi Albaniei, au declarat doi oficiali europeni de rang înalt implicaţi în pregătirea propunerilor. Măsura face parte din eforturile Bruxelles-ului de a accelera procesul de extindere, care în prezent se poate întinde pe parcursul mai multor decenii.

Cele patru ţări sunt considerate cele mai avansate candidate pentru aderarea la UE, însă procesul continuă să fie lent, iar termenele privind eventuala lor primire în blocul comunitar rămân neclare. Deşi Bruxelles-ul le-a susţinut de mult timp aspiraţiile europene, noile foi de parcurs ar introduce, pentru prima dată, garanţii mai clare că, în cazul în care reformele esenţiale vor fi duse la îndeplinire, procesul se va încheia cu aderarea. Documentele ar urma să includă şi termene orientative pentru finalizarea negocierilor.

Potrivit unuia dintre oficialii citaţi, foile de parcurs vor preciza mai exact ce se aşteaptă de la fiecare ţară candidată, dar vor introduce şi obligaţii pentru actualele state membre, al căror acord este necesar pentru avansarea procesului. Planurile vor stabili inclusiv termene aproximative pentru închiderea diferitelor grupuri de reforme, cunoscute în procesul de negociere drept „clustere”, etape importante înaintea aderării.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis, în discursul său privind Starea Uniunii susţinut la începutul lunii septembrie, sprijin ţintit pentru statele candidate „care au făcut cele mai mari progrese”.

În schimb, ţările aflate într-o etapă mai puţin avansată a procesului, precum Kosovo, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina, nu vor primi deocamdată asemenea foi de parcurs, au precizat oficialii. Nici Georgia, Turcia şi Serbia nu sunt vizate, procesele lor de aderare fiind practic blocate pe fondul îngrijorărilor privind regresul democratic şi situaţia sistemului judiciar.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că noile documente „vor oferi o cale către încheierea negocierilor de aderare” şi vor stabili „o listă clară de priorităţi, termene şi obiective care să ajute candidaţii cei mai avansaţi să finalizeze reformele necesare”.

• Extinderea, o „necesitate geopolitică”

Interesul pentru accelerarea extinderii vine într-un moment în care liderii europeni încearcă să consolideze relaţiile cu alte democraţii favorabile comerţului liber, în special din vecinătatea Uniunii, pe fondul tensiunilor cu parteneri precum Statele Unite, al practicilor ostile atribuite Chinei şi al ameninţărilor venite din partea Rusiei.

Oficialii europeni sunt preocupaţi că durata foarte mare a procesului de aderare poate alimenta dezamăgirea în statele candidate şi le poate face mai vulnerabile la presiunile unor puteri rivale care încearcă să le îndepărteze de UE.

În paralel, Bruxelles-ul pregăteşte şi o revizuire separată a politicilor aplicate în perioada de preaderare. Oficialii consideră că statele candidate trebuie să beneficieze de o cale mai eficientă către o „integrare graduală” în Uniune, prin acordarea unor avantaje economice şi a accesului la proiecte comune pe măsură ce îndeplinesc reformele solicitate.

Revizuirea este coordonată de Alexandre Adam, un apropiat consilier al Ursulei von der Leyen, şi urmează să fie prezentată oficialilor europeni de rang înalt pe 6 octombrie. Obiectivul este menţinerea statelor candidate pe traiectoria europeană în perioada, adesea îndelungată, în care cererile lor de aderare sunt analizate.

„Extinderea (...) rămâne o necesitate geopolitică. Aderarea necesită însă timp”, se arată într-o versiune preliminară a documentului potrivt Politico.

Textul subliniază că ţările candidate trebuie să parcurgă un proces riguros, bazat pe merite, şi să implementeze reforme ample şi durabile. În acelaşi timp, perioada de pregătire ar trebui folosită atât pentru adaptarea Uniunii la un număr mai mare de membri, cât şi pentru aprofundarea integrării graduale în domeniile de interes comun.

În cadrul acestei revizuiri, Ursula von der Leyen şi comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, intenţionează să propună şi modificări ale mecanismelor interne ale UE. Scopul este introducerea unor garanţii care să împiedice viitoarele state membre să blocheze politici europene importante sau să renunţe ulterior la angajamentele asumate în timpul negocierilor.

Printre variantele analizate se numără introducerea unor clauze de urgenţă şi a unor perioade de tranziţie înainte ca noile state membre să beneficieze integral de anumite drepturi.

Documentul susţine că UE ar putea integra un număr mai mare de membri prin „adaptări ţintite”, realizate în mare parte în cadrul tratatelor existente, fără a fi necesară modificarea fundamentală a legislaţiei primare a Uniunii.

Capitalele europene rămân însă prudente în privinţa unei noi extinderi, inclusiv din cauza experienţelor legate de deteriorarea statului de drept în unele state membre şi de utilizarea dreptului de veto pentru blocarea unor decizii importante, precum sancţiunile împotriva Rusiei sau sprijinul acordat Ucrainei. Pentru ca o ţară candidată să avanseze în procesul de aderare este necesar acordul unanim al actualelor state membre.

Liderii naţionali urmează să discute modalitatea şi ritmul în care noile state ar putea fi integrate în UE la summitul de două zile programat la Bruxelles începând cu 15 octombrie. Comisia va încerca, la rândul său, să obţină sprijin politic pentru accelerarea procesului. Potrivit unui proiect al agendei, Consiliul European va organiza „o discuţie strategică privind extinderea şi reformele interne”.

Marta Kos declara pentru Politico, la începutul acestei luni, că speră ca noile propuneri şi discuţiile cu liderii europeni să transforme această perioadă într-o „toamnă a extinderii”, după mai mulţi ani în care procesul a avansat într-un ritm mai lent.

Ursula von der Leyen se deplasează în această săptămână în Balcanii de Vest pentru discuţii cu liderii din Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord şi Kosovo. Bosnia şi Herţegovina şi Serbia nu sunt incluse în turneu, ambele ţări aflându-se în plin proces electoral.