Abonament gratuit

Verdictul decisiv pe pensiile de serviciu

Sorin Rosca Stanescu
Politică /

Sorin Rosca Stanescu

Ce sunt aceste pensii pe care Parlamentul le-a amendat? Sunt pensii speciale? Sau sunt pensii de serviciu? Ce va decide astăzi Curtea Constituţională a României în privinţa a zece mii de pensionari? Este o întrebare cheie. În funcţie de decizia CCR, vom şti dacă parlamentarii, care au votat cu o largă majoritate legea prin care acestea sunt impozitate, ne-au luat sau nu peste picior. Dacă au acţionat serios sau doar electoral.

Este până la urmă o dezbatere naţională. Care se referă la natura juridică a unor pensii disproporţionat de mari ale unei minorităţi în raport cu o majoritate. Aceste pensii au fost utilizate de partidele politice drept paratrăsnet al nemulţumirii publice. După opinia mea, această nemulţumire publică, focalizată în mod premeditat în direcţia pensiilor speciale sau, după caz, a pensiilor de serviciu, a fost utilizată de curând ca un instrument de propagandă electorală. Întrucât vin alegerile, fiecare partid a dorit să arate că merge pe un trend popular. Şi dacă aşa stau lucrurile, atunci legea este de tip populist. Vom afla astăzi dacă partidele au încercat doar să mimeze grija faţă de cetăţeni şi faţă de frustrările acestora şi au votat o lege doar de sanchi, ştiind că aceasta va fi atacată a CCR şi apoi respinsă de CCR. Sau dacă, dimpotrivă, demersul legislativ a fost serios. Ceea ce mă îndoiesc că s-a întâmplat.

În această situaţie nu se află toate pensiile scandalos de mari din România. Ci doar 10.000 dintr-un total mult mai mare. În cazul a 10.000 de pensii, se pune la CCR problema dacă acestea sunt pensii de serviciu sau sunt pensii speciale. Dacă sunt pensii speciale, pot fi tăiate printr-un sistem progresiv de impozitare, iar CCR nu va avea nimic de obiectat. Dacă însă sunt pensii de serviciu, ele nu pot fi tăiate în niciun fel, întrucât ar contraveni unui contract încheiat între stat şi cetăţeanul beneficiar. Şi în acest caz funcţionează principiul cunoscut încă din antichitate sub expresia "pacta sunt servanda".

Dintre aceste zece mii de pensii de serviciu sau speciale, vom vedea, cinci mii sunt ale judecătorilor şi procurorilor. Îi includem aici şi pe magistraţii Curţii Constituţionale. E greu de presupus că aceştia vor decide că pensiile sunt speciale şi, ca atare, urmează să fie impozitate progresiv. Incluzând astfel şi propriile pensii. Aici va funcţiona în mod implacabil un alt principiu de dată mai recentă şi enunţat de români în băşcălie: interesus fesus portus. Celelalte cinci mii de pensii dintre cele zece mii aflate în discuţie sunt ale militarilor şi lucrătorilor din celelalte instituţii de forţă ale statului, Ministerul de Interne, servicii secrete, etc. Este adevărat că decizia de astăzi, din punct de vedere consituţional, nu se află în mâna acestora. Dar noi ştim foarte bine că trăim într-un stat cu o democraţie cu totul şi cu totul originală. În care deciziile sunt luate complet netransparent în prealabil de către reprezentanţi ai instituţiilor de forţă. Aceasta este realitatea statului subteran. Şi, întrucât noi suntem bieţi supuşi ai statului subteran, mă îndoiesc că dacă judecătorii CCR ar manifesta o putere fenomenală de sacrificiu şi ar fi decişi să-şi taie singuri pensiile, statul subteran nu va interveni în forţă întorcându-i din drum.

Personal cred, dincolo de conjunctura pe care am semnalat-o mai sus, că cele zece mii de pensii sunt pensii de serviciu. Chiar dacă unele sunt neruşinat de mari şi altele sunt nejustificate, în general câteva categorii de personane beneficiază de ele întrucât profesiunea lor presupune privaţiuni sau riscuri de tot felul. Toţi cei care poartă o uniformă militară sunt obligaţi să respecte o serie întreagă de rigori, care le afectează în mod decisiv viaţa personală. Practic, ei execută ordine ale superiorilor, care aproape în totalitate le reduc considerabil libertatea de mişcare şi de decizie. Şi-au asumat acest lucru din capul locului, ştiind că societatea îi va răsplăti în mod consistent. Au încheiat astfel un contract cu statul. Statul le cere să facă sacrificii, angajând-se în schimb să-i răsplătească financiar printr-o pensie mai mare şi în multe cazuri să-i răsplătească şi prin reducerea anilor în care sunt obligaţi să muncească.

Au existat fireşte o serie întreagă de exagerări. Anumite categorii socio-profesionale au profitat de autoritatea pe care o au, de influenţa pe care şi-o pot exercita asupra legiuitorului, impunând o serie de măsuri aberante. De pildă, una este să fii militar combatant în teatrele de război, alta e să fii militar în garnizoanele din România şi mai puţin riscant şi important este să fii pur şi simplu unul dintre nenumăraţii funcţionari civili din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. S-a exagerat de asemenea în ceea ce-i priveşte pe lucrătorii serviciilor de informaţii. Unii dintre aceştia îşi riscă viaţa în misiuni extrem de importante pentru siguranţa naţională. Alţii îşi riscă libertatea în misiuni de spionaj. Alţii sunt obligaţi uneori să facă eforturi în teren până la epuizare. Dar mulţi dintre ei sunt simpli conţopişti. Sau personaje obligate să facă poliţie politică sau, şi mai rău, care fac poliţie politică de capul lor sau în folosul unor grupuri de interese aparţinând statului subteran. De ce i-ar răsplăti societatea pe aceştia? Doar fiindcă s-au amestecat şi ei la grămadă printre cei merituoşi? Acelaşi lucru se poate spune şi despre oamenii din Justiţie. Unii dintre aceştia, mă refer la judecători şi procurori, fac faţă unor sarcini stresante. Viaţa unora dintre ei poate fi ameninţată. Mă refer la judecători şi procurori care nu se lasă cumpăraţi de unii sau de alţii. Dar şi în sistemul de Justiţie există conţopişti. Aşa numitul personal auxiliar. Care joacă şi el un rol important. Dar nu mai important decât, să spunem, rolul pe care îl are un inginer. De ce ar primi aceştia pensii mai mari decât primeşte un inginer? Acest tip de întrebări este practic fără de sfârşit, pentru că talmeş-balmeşul din sistemul românesc de pensii e la fel. Nu are cap şi nu are coadă.

Una peste alta, dacă aşa cum cred eu Curtea Constituţională va decide că cele zece mii de pensii sunt pensii de serviciu şi nu pensii speciale, atunci toţi cei zece mii vor scăpa neimpozitaţi progresiv. Chiar şi cei care în mod real ar trebui să aibă pensii mult mai mici. În schimb rămân alte numeroase categorii socio-profesionale ale căror pensii vor fi considerate speciale şi vor fi supuse impozitului progresiv. Toţi aceşti oameni, cu certitudine în număr de peste o sută de mii, vor fi nemulţumiţi, iar unii dintre ei vor protesta în forţă. De pildă pensiile personalului navigant, cuprinse şi ele în legea impozitului progresiv, nu sunt apărate prin vreo sesizare adresată Curţii Constituţionale. Şi, ca atare, oamenii vor fi impozitaţi. Iar primul efect va fi de frustrare. Fiecare din ei va spune "de ce pe mine mă execută legea, şi pe ceilalţi nu?". Aceste frustrări se vor traduce în reacţii sociale şi uneori în reacţii politice.

Dacă, pe termen lung, Parlamentul României ar fi dorit să pună lucrurile în ordine, ar fi elaborat pur şi simplu o nouă lege a pensiilor, valabilă în cazul tuturor celor care, începând de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, urmează să se angajeze în sistemul public. Deci un nou tip de contract între salariaţi şi stat, valabil pentru viitor. Şi asta în paralel cu ajustările care se pot produce, neatacate fiind la CCR, sub efectul acestei legi de impozitare.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. s-a barbierit panarama? Am sperat sa intre in cabinetul meu sa-l rad...As propune ca in jurnalism sa fie instituita regula "fara penali", ca in institutiile publice...

    1. Ai o pensie frumoasa! Sa știi ca are dreptate!

    Curtea Constitutionala a Romaniei va decide in final, ca doar pensile militare sunt speciale si ele pot fi impozitate conform legii. Pensiile lor, ale judecatorilor CCR si instantelor, procurorilor, grefierilor, celor din penitenciare, Securitate, SRI, vor fi, conform deciziei institutiei a carei presedinte este domnul PSD-ist , "nespeciale" si nu vor putea fi taxate asa cum vrea Orban si …

    1. Da, nu vor fi impozitate cum vor toți, întrucât ne-au prostit. Când intri intr-un sistem știi ce ai: anumite restricții dar foarte multe beneficii: imovabilitate, salarii foarte mari, timp de lucru mai puțin, deci nu mai este nevoie de o pensie specială! Vrei pensie mai mate la o vârsta tânăra, fa-ți o pensie privată ca ai de unde!

    La CCR a fost invocat inechitatea la taxare dar venitul din pensia speciala este o inechitate față de ceilalți pensionari. La calculul pensiei speciale se i-a în calcul venitul brut din ultimele 3 sau 6 salarii în funcție de domeniu. Salariul net este aprox 58.5% din brut i-ar pensia specială 75% din brut. Nu cred că este competența CCR nivelul taxelor și impozitelor. 50 % din pensionarii din România au o pensie de sub 1100 RON, 50% din salariații din România au un salariu sub 1600 RON... În domeniile la care se aplică pensia speciala sunt deja salarii mari și asta înseamnă că plătesc și contribuții mari care în mod normal înseamnă o problema pensie pe bază de contributivitate (pensie normală) mare.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

03 Aug. 2020
Euro (EUR)Euro4.8351
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1131
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4859
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3685
Gram de aur (XAU)Gram de aur260.8073

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
myTEX.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie