CCR respinge sesizarea AUR referitoare la Legea biodiversităţii

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, luni, cu majoritate de voturi, să respingă sesizarea în cazul Legii biodiversităţii, potrivit News.ro.

Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 a fost iniţial aprobată de Guvern prin hotărâre de guvern, potrivit sursei.

Executivul a retras ulterior HG-ul şi a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un guvern interimar, informează sursa citată.

În Parlament, PSD a introdus mai multe amendamente, Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a susţinut că unele modificări pot afecta angajamentele României faţă de Comisia Europeană şi pot pune în pericol banii din PNRR, conform sursei citate.

USR a acuzat, la rândul său, PSD că prin amendamente riscă să compromită jalonul de aproape un miliard de euro, informează publicaţia menţionată.

În plen, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a criticat faptul că Guvernul a transferat în Parlament o strategie care fusese iniţial adoptată la nivel guvernamental şi a acuzat o încălcare a delimitării dintre atribuţiile Guvernului şi ale Parlamentului, conform sursei.

El a vorbit despre o „batjocură fără precedent la adresa ordinii constituţionale” şi a avertizat că situaţia se poate întoarce împotriva actualei puteri dacă rolurile instituţiilor sunt inversate, potrivit publicaţiei.

Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaţilor cu 177 de voturi „pentru” şi 79 „împotrivă”, informează sursa citată.

În Senat, forma finală a trecut cu 79 de voturi favorabile şi 27 „împotrivă”, iar senatorii AUR au votat împotriva documentului, conform publicaţiei.

Alianţa pentru Unirea Românilor a sesizat Curtea Constituţională a României la scurt timp după finalizarea parcursului parlamentar, informează sursa menţionată.

Actul aprobă Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii pentru perioada 2026-2030, printre direcţiile urmărite se află conservarea şi restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor ameninţate, utilizarea durabilă a biodiversităţii şi consolidarea capacităţii instituţiilor care gestionează aceste politici, conform sursei.

În forma adoptată de Parlament, strategia include şi obiective referitoare la consolidarea şi extinderea reţelei naţionale de arii protejate, în linie cu ţintele europene şi globale de 30% pentru ariile protejate şi 10% pentru protecţia strictă, potrivit publicaţiei.

Documentul reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar guvernul a estimat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro, potrivit sursei.

La termenul de miercuri, 12 august, judecătorii CCR au amânat decizia pentru 17 august, informează publicaţia menţionată.

România are termenul de 31 august pentru aprobarea legii, iar nerespectarea angajamentului poate pune în pericol finanţarea asociată reformei, conform publicaţiei.

Dacă CCR respinge obiecţia, legea poate merge mai departe spre promulgare, iar dacă instanţa constituţională identifică prevederi neconstituţionale, actul se poate întoarce în Parlament pentru punerea sa în acord cu decizia Curţii, potrivit sursei.

Şedinţa de luni a judecătorilor constituţionali a avut loc în contextul unor relatări de presă despre o întâlnire neanunţată oficial a liderului PNL, premierul Ilie Bolojan, cu Simina Tănăsescu, preşedinta CCR, în biroul preşedintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean, conform publicaţiei.

Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins „ferm şi categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal, potrivit sursei.

Preşedinţii curţilor de apel din România consideră necesară clarificarea acestor informaţii privind întâlnirea dintre preşedinta CCR şi premierul demis, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, aceştia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale, conform publicaţiei.

Preşedinţii curţilor de apel susţin că lipsa de transparenţă a unor astfel de întâlniri este „profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională, potrivit sursei.

Mesaje similare au transmis, duminică seară, şi preşedinţii tribunalelor şi ai judecătoriilor din România, precum şi reprezentanţii CSM, informează sursa citată.