Consiliul Concurenţei : România produce mult, dar procesează puţin; doar o treime din laptele autohton ajunge în fabrici

Sectorul laptelui se confruntă cu dificultăţi majore în direcţionarea producţiei către procesarea industrială, este una dintre concluziile studiului privind sectorul laptelui şi al produselor lactate realizat de Consiliul Concurenţei, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Astfel, România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în Uniunea Europeană (UE), însă doar o treime din această cantitate ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 17 la colectare.

„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă şi cu o putere limitată de negociere în relaţia cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative este esenţială pentru creşterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante şi pentru accesul la investiţii şi tehnologii moderne. Doar astfel poate creşte cantitatea de lapte românesc care ajunge în procesare, putem reduce dependenţa de importuri şi putem dezvolta produse lactate cu valoare adăugată mai mare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

România deţine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică existenţa unui număr foarte mare de exploataţii mici, cu productivitate redusă. Aproximativ 75% dintre fermele româneşti deţin mai puţin de 5 capete de vaci de lapte, ceea ce limitează nivelul de mecanizare şi automatizare, precum şi accesul la tehnologii moderne. La polul opus se află Germania, Franţa sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate şi mai eficiente.

Totodată, România înregistrează cel mai scăzut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea Europeană: 3.580 kg lapte/vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg lapte/vacă. Acest nivel redus al productivităţii duce la costuri unitare de producţie mai ridicate pentru fermieri. În paralel, numărul de bovine a scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024.

În aceste condiţii, în care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficienţa tehnologică este limitată, puterea lor de negociere cu procesatorii este redusă. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, în timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livrează volume constante şi mai uşor de integrat în circuitul industrial.

• Colectare şi importuri

Procesatorii de lapte se aprovizionează, în principal, de la fermele româneşti, însă cantitatea de lapte colectată este insuficientă pentru a acoperi necesarul industriei. Cantitatea colectată de procesatori a crescut de la circa 1,135 milioane tone în 2020 la 1,235 milioane tone în 2024, dar în 2025 a scăzut la 1,1 milioane tone.

În aceste condiţii, procesatorii sunt nevoiţi să recurgă la importuri de calitate superioară pentru a completa necesarul pentru circuitul industrial şi pentru a răspunde cererii diversificate de produse lactate.

În 2024, deşi procentual importurile de lapte brut au crescut mai mult decât colectarea internă - cu 39,8%, faţă de 5% - în cantităţi efective, colectarea de la producătorii locali a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone din importuri.

• Procesare

Sectorul de procesare a lactatelor este axat, în principal, pe produse cu valoare adăugată redusă, obţinute în urma unei procesări minime, caracterizate de marje de profit mai mici.

Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, şi produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte bătut) cu 231.000 de tone, reprezintă peste 70% din volumul total procesat. În schimb, produsele cu valoare adăugată mai mare şi cu o utilizare mai eficientă a materiei prime au o pondere redusă: brânzeturile însumează 107.000 tone (circa 12-13%), smântâna sub 70.000 tone ceea ce înseamnă aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 tone (circa 2%).

În contextul în care cererea de produse lactate este mai mare decât oferta internă, importurile de produse lactate au crescut, atingând, în anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantităţi care au variat între 67% şi 78% din volumul achiziţiilor româneşti în perioada 20142025.

Studiul autorităţii de concurenţă a analizat 19 procesatori, din care 37% grupuri multinaţionale, 21% mari procesatori naţionali şi 42% procesatori regionali/locali. Astfel, companiile multinaţionale au capacitate medie de procesare mult mai mare, aproximativ 519.000 litri/zi, faţă de 77.000 litri/zi în cazul procesatorilor locali. În schimb, procesatorii locali au o eficienţă medie de utilizare mai ridicată, de 70%, faţă de 60% în cazul companiilor multinaţionale analizate.

În ceea ce priveşte relaţia cu retailul, marile reţele comerciale au o putere de negociere ridicată în relaţia cu procesatorii, comparativ cu magazinele mici. Discounturile raportate sunt de 20-40% pentru Key Accounts, 0-20% pentru comerţ tradiţional, 0-30% pentru HoReCa şi 10-30% pentru distribuitori.

Studiul Consiliului Concurenţei a arată faptul că investiţiile mari, autorizaţiile, cerinţele stricte de siguranţă alimentară, costurile logistice, accesul dificil la finanţare şi concurenţa marilor branduri constituie principalele bariere la intrarea pe această piaţă.

• Evoluţia preţului laptelui

Preţul laptelui crud la poarta fermei a avut o evoluţie ascendentă. Astfel, în perioada 2018- 2024, preţul mediu al laptelui crud a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru, pe fondul majorării costurilor de producţie, inflaţiei şi efectelor generate de pandemia COVID-19 şi de războiul din Ucraina.

În aceeaşi perioadă, preţul de vânzare al procesatorilor către retaileri a crescut cu aproximativ 59%, iar preţul mediu la raft pentru laptele cu 3,5% grăsime, cu aproximativ 56%.

Evoluţia preţului la raft a fost similară ritmului general de creştere a preţurilor din economie, având în vedere că inflaţia generală cumulată, în aceeaşi perioadă, a fost de 55,39%.

Analiza autorităţii arată, însă, că transmiterea costurilor de-a lungul lanţului de aprovizionare se amplifică, în fiecare etapă, adăugându-se costuri şi marje. Astfel, între 2018 şi 2024, fiecare creştere de 1 leu/litru a preţului laptelui de consum cu 3,5% grăsime, la poarta fermei, a fost asociată cu o majorare de aproximativ 1,73 lei/litru a preţului de vânzare către retail şi de aproximativ 2,5 lei/litru a preţului final, la raft, plătit de consumator.

În 2024, existau 786 de companii înregistrate cu activitate principală de creştere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifră de afaceri, cumulând aproximativ 1,38 miliarde lei. Primele 20 de companii reprezentau aproape 50% din cifra de afaceri totală a acestor ferme, ceea ce arată că segmentul fermelor comerciale este polarizat. În procesare, existau 469 companii înregistrate, dintre care 316 au raportat cifră de afaceri, cu o valoare cumulată de aproximativ 8,7 miliarde lei. Dintre acestea, doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare şi comerţ intracomunitar.

• Recomandări şi dezbatere publică

Consiliul Concurenţei recomandă fermierilor să se organizeze în cooperative sau alte forme asociative, în condiţiile legii, pentru a creşte puterea de negociere cu procesatorii, astfel încât cantitatea de lapte crud colectată să crească semnificativ.

De asemenea, autoritatea de concurenţă susţine implementarea unor măsuri destinate protecţiei micilor fermieri, care să cuprindă scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilităţi de creditare subvenţionate pentru gestionarea sezonalităţii şi prime de integrare în circuitul industrial.