Ministerul Finanţelor: Eurostat confirmă că România a redus deficitul bugetar la 7,8% din PIB în 2025

Deficitul României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB faţă de 2024, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor. România înregistrează cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre, dar continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar din UE, conform aceleiaşi surse.

Datele publicate de Eurostat la 21 octombrie cuprind rezultatele definitive ale anului 2025, validate în cadrul notificării privind procedura de deficit excesiv, şi date trimestriale provizorii pentru primele două trimestre ale anului 2026, care pot suferi modificări la publicările următoare, potrivit documentului. Datele confirmă reducerea deficitului bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025, iar noua valoare reprezintă o revizuire favorabilă faţă de nivelul de 7,9% comunicat de Eurostat în aprilie 2026, conform aceleiaşi surse.

Cu o reducere de 1,4 puncte procentuale din PIB, România a înregistrat, alături de Malta, cea mai importantă îmbunătăţire a soldului bugetar din Uniunea Europeană în 2025, într-un context în care deficitul agregat al UE s-a menţinut la 3,1% din PIB, potrivit comunicatului. Rezultatul reflectă în principal creşterea veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale din PIB, de la 34,0% în 2024 la 35,6% în 2025, pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 şi al îmbunătăţirii colectării, precum şi temperarea creşterii cheltuielilor publice de funcţionare, în paralel cu protejarea investiţiilor, în special a proiectelor finanţate din fonduri europene şi PNRR, conform aceleiaşi surse.

În acelaşi timp, datele evidenţiază dimensiunea dezechilibrelor care trebuie în continuare corectate, iar România rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar, fiind urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) şi Franţa (5,1%), potrivit documentului. La nivelul Uniunii Europene, 11 state membre au înregistrat deficite de cel puţin 3% din PIB, conform aceleiaşi surse. Rezultatele confirmă că procesul de consolidare fiscală produce efecte, dar şi că ajustarea trebuie continuată, iar reducerea deficitului nu este un obiectiv în sine, ci o condiţie pentru stabilitatea financiară a României, diminuarea costurilor de finanţare şi recâştigarea spaţiului bugetar necesar investiţiilor şi dezvoltării economice, potrivit comunicatului.

Agenţiile internaţionale de rating au evaluat evoluţia execuţiei bugetare şi estimează pentru anul 2026 deficite apropiate de obiectivul României: Moody's - 5,8% din PIB, Fitch - 5,9% din PIB şi S&P - 6,25% din PIB, conform documentului. Estimările Moody's şi Fitch se situează sub ţinta de deficit de 6% din PIB asumată de Guvern în metodologia ESA, în timp ce prognoza S&P este uşor peste acest nivel, potrivit aceleiaşi surse.

Ce evidenţiază datele trimestriale Eurostat pentru 2026

Datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie includ şi date trimestriale privind veniturile, cheltuielile şi soldul administraţiei publice, în metodologia ESA 2010, care sunt diferite de execuţia bugetului general consolidat în metodologia naţională cash, iar pentru 2026 datele ESA trimestriale sunt provizorii şi pot fi revizuite, conform comunicatului. Execuţia bugetului general consolidat, conform metodologiei naţionale, a prezentat la finele trimestrului I 2026 un deficit de 1,03% din PIB-ul anual, la şase luni un deficit de 2,0%, iar la nouă luni de 3,82% din PIB, evoluţie compatibilă cu ţinta de 6,2% din PIB stabilită pentru 2026, în condiţiile menţinerii disciplinei bugetare în trimestrul IV al anului, potrivit aceleiaşi surse.

Indicatorul de 9,2% din PIB pentru trimestrul II 2026, publicat de Eurostat, este deficitul trimestrial ajustat sezonier, raportat la PIB-ul trimestrului ajustat sezonier, iar pe acelaşi indicator valorile publicate de Eurostat au fost: 9,6% în trimestrul III 2024, 9,9% în trimestrul IV 2024, 9,2% în trimestrul I 2025, 7,7% în trimestrul II 2025, 7,1% în trimestrul III 2025, 7,3% în trimestrul IV 2025, 5,5% în trimestrul I 2026 şi 9,2% în trimestrul II 2026, conform documentului.

Pe seria ajustată sezonier, media primului semestru 2026, de 7,35%, este inferioară mediei primului semestru 2025 (8,45%) şi mediilor anuale din 2024 şi 2025, iar trimestrul I 2026 reflectă cea mai scăzută valoare din serie, potrivit comunicatului. Evoluţia deficitului este dată de dinamica seriei complete a indicatorului, nu de compararea a două trimestre selectate, iar raportul deficit/PIB este influenţat de evoluţia economiei, respectiv faptul că o încetinire a creşterii PIB-ului nominal majorează raportul fără ca deficitul nominal să crească, conform aceleiaşi surse. Ajustarea sezonieră, realizată de Institutul Naţional de Statistică după aceeaşi procedură în fiecare trimestru, nu creşte deficitul, ci îl redistribuie între trimestre după tiparul anilor anteriori, iar pe ansamblu seria ajustată sezonier arată un ritm de creştere al deficitului mai redus în 2026 decât în fiecare dintre ultimii doi ani, potrivit documentului.

Variaţia indicatorului ajustat sezonier între trimestrul I şi trimestrul II 2026 reflectă fluxuri cu caracter neregulat, pe care ajustarea sezonieră le păstrează în cifră, iar datele trimestriale sunt provizorii şi sunt revizuite la fiecare publicare, în ambele sensuri, conform comunicatului. În concluzie, diferenţa dintre cele două trimestre are explicaţii de calendar, nu de ritm al cheltuielilor, potrivit aceleiaşi surse.

În ceea ce priveşte cifra aferentă trimestrului II 2026 (9,2%), Ministerul Finanţelor precizează că aceasta nu reprezintă deficitul cumulat la nivelul primului semestru şi nici deficitul estimat pentru întregul an 2026, conform documentului. Evoluţia indicatorului de la 5,5% în trimestrul I la 9,2% în trimestrul II evidenţiază o creştere a deficitului trimestrial, care se analizează în contextul evoluţiei finanţelor publice pe ansamblul anului, fără a fi extrapolată automat asupra rezultatului bugetar anual, potrivit aceleiaşi surse.

Pe seria neajustată sezonier, trimestrele se compară cu acelaşi trimestru al anului anterior, iar cumulatul se calculează în lei şi se raportează la PIB-ul anual, iar pe această serie procentele trimestriale nu se însumează şi nu se mediază, întrucât trimestrele au ponderi diferite în PIB-ul anual, conform comunicatului. Această serie are un tipar propriu - trimestrul I înregistrează în fiecare an cel mai ridicat nivel, trimestrul II cel mai redus -, iar în 2026 cele două valori s-au apropiat: trimestrul I a înregistrat cel mai scăzut nivel din întreaga serie, iar trimestrul II un nivel superior celui obişnuit pentru această perioadă, iar deficitul semestrului s-a redus de la 3,7% din PIB în 2024 şi 3,6% în 2025 la 3,4% în 2026, potrivit aceleiaşi surse. Astfel, pe seria brută, deficitul primului semestru este mai mic decât în fiecare dintre ultimii doi ani, iar diferenţa dintre cele două trimestre din 2026 ţine de calendarul execuţiei, nu de o schimbare de tendinţă, conform documentului.

Creşterea de la 7,4% la 7,8% între cele două trimestre reflectă calendarul activităţii economice şi bugetare, nu o tendinţă: trimestrul II aferent anului 2026 concentrează execuţia investiţiilor publice - plăţile de investiţii din execuţia bugetară au totalizat 38,3 miliarde lei, faţă de 21,7 miliarde lei în trimestrul I - şi plăţile aferente închiderii PNRR, ale cărui jaloane şi ţinte trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, la care se adaugă fluxurile cu caracter neregulat, potrivit comunicatului. Pentru această serie, comparaţiile relevante sunt cea cu acelaşi trimestru al anului anterior şi, la nivel de semestru şi de an, deficitul cumulat raportat la PIB-ul anual, conform aceleiaşi surse.

Anul 2026 este unul atipic în ceea ce priveşte investiţiile publice, iar România a trebuit să finalizeze până la 31 august proiecte importante, ceea ce a însemnat că o parte din cheltuielile care, în mod obişnuit, se realizau spre finalul anului, în trimestrele III şi IV, au fost efectuate mai devreme, în primul semestru, potrivit documentului. Acest lucru a pus presiune asupra deficitului din trimestrul II şi explică o parte din evoluţia indicatorilor trimestriali publicaţi de Eurostat, atât înainte, cât şi după ajustarea sezonieră, conform aceleiaşi surse. Seriile trimestriale publicate de Eurostat sunt statistici din sistemul conturilor naţionale, care descriu poziţia administraţiei publice în raport cu economia fiecărui trimestru, nefiind indicatori ai execuţiei bugetare, iar datele pentru anul 2026 au caracter provizoriu şi pot fi revizuite la publicările următoare, potrivit comunicatului. Evaluarea poziţiei fiscale în metodologia europeană se realizează pe ansamblul anului, la notificările din aprilie şi octombrie ale anului următor, pe date validate, nu provizorii, conform aceleiaşi surse.

În ce constă diferenţa deficit cash - deficit ESA

Deficitul cash la 30 iunie 2026 a fost de 41 miliarde lei, 2,0% din PIB, cu 28,8 miliarde lei mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, conform comunicatului. Deficitul cash reflectă încasările şi plăţile efective, iar deficitul ESA urmăreşte recunoaşterea economică a veniturilor şi cheltuielilor şi include ajustări privind creanţele, obligaţiile, operaţiunile financiare, dobânzile, fondurile europene şi entităţile clasificate în sectorul administraţiei publice, potrivit aceleiaşi surse. Notificarea anuală publicată de Eurostat arată că România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB (149,7 miliarde lei), cel mai ridicat din Uniunea Europeană, faţă de o medie de 3,1% în UE şi 3,0% în zona euro, după 9,2% în 2024 şi 6,6% în 2023, conform documentului.

Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, de la 48,3% în 2022, o creştere de peste zece puncte procentuale în trei ani, al cărei cost se vede direct în buget: cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,4 miliarde lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar România se află în procedura de deficit excesiv din 2020, potrivit comunicatului. România a acumulat o serie de dezechilibre majore în mai mulţi ani, succesiv, iar corecţia acestora, demarată în 2025, este de durată, iar ritmul deficitului, pe seria ajustată sezonier a Eurostat, a coborât de la aproape 10% din PIB în a doua jumătate a anului 2024 la 7,35% în prima jumătate a anului 2026, conform aceleiaşi surse.

Direcţii prioritare pentru stabilitatea finanţelor la final de an

Execuţia cash la nouă luni indică un deficit de 3,82% din PIB, faţă de 5,35% în aceeaşi perioadă a anului 2025, conform documentului. Încadrarea în ţinta de 6,2% din PIB asumată pentru 2026 acordă trimestrului IV un spaţiu de circa 2,4 puncte procentuale din PIB - aproximativ 49 de miliarde lei -, într-un trimestru care concentrează istoric cele mai mari plăţi ale anului, iar în trimestrul III avansul faţă de anul trecut s-a redus deja, de la 1,6 la 1,5 puncte procentuale, deşi a concentrat un volum masiv de investiţii publice, potrivit aceleiaşi surse. Astfel, Ministerul Finanţelor are în vedere două direcţii prioritare pentru finalul de an: o abordare în continuare prudentă în gestionarea finanţelor publice, prin prioritizarea cheltuielilor esenţiale şi evitarea angajării unor costuri care nu se justifică prin nevoi imediate şi care pot fi amânate, iar rectificarea bugetară este un obiectiv prioritar, care trebuie să reducă cheltuielile care nu sunt necesare şi să concentreze resursele pentru investiţiile în curs şi funcţionarea esenţială a statului, conform comunicatului. Investiţiile publice au ajuns la 107,8 miliarde lei la nouă luni, cu 25,2 miliarde lei peste nivelul de anul trecut, în mare parte din fonduri europene, iar atingerea ţintei de 6,2% înseamnă parcurgerea a aproximativ jumătate din parcursul de la deficitul de 9,2% din 2024 la pragul de 3% din PIB, iar cealaltă jumătate va fi parcursă în anii următori, cu fiecare an în care corecţia întârzie fiind plătit în dobânzi, potrivit aceleiaşi surse.

Ministerul Finanţelor susţine prezentarea transparentă a componentelor care explică diferenţa dintre cele două metodologii, în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică, pe măsură ce datele statistice sunt validate şi detaliate, iar caracterul provizoriu al datelor trimestriale nu reduce importanţa monitorizării lor, ci impune prudenţă în formularea concluziilor definitive, conform documentului. România a realizat cea mai semnificativă ajustare fiscală din UE în perioada 2025-august 2026, însă datele trimestriale din 2026 arată că procesul de consolidare nu este încheiat şi trebuie evaluat riguros, transparent şi fără confuzii între metodologiile statistice, potrivit aceleiaşi surse. Disciplina bugetară presupune atât controlul plăţilor şi al angajamentelor, cât şi reflectarea corectă şi transparentă a tuturor obligaţiilor statului, conform comunicatului.