"Acordul celor zece priorităţi naţionale" cu care PSD condiţionează guvernarea: o sinteză a programului de guvernare 2024-2028

La sfârşitul lunii august PSD a elaborat un document intitulat "Acordul celor 10 priorităţi naţionale” pe care îl foloseşte public drept pretext ca să respingă formarea unui guvern, din care nu ar face parte. Documentul conţine teme recurente sau promisiuni copiate/reluate din programele de guvernare anterioare, mai cu seamă din Programul de Guvernare 2024-2028, numai că sunt reformulate. Documentul include puţine măsuri noi, precum şi masuri care culmea sunt în curs de aplicare de către guvernul dl, Bolojan demis în primăvară de PSD (de ex. "Securitatea naţională, apărarea şi industria de profil”, "Colectare corectă, combaterea fraudei şi disciplină bugetară”). Îmi aduc aminte că în aprilie 2026, in textul moţiunii de cenzură PSD acuza guvernul dl. Bolojan de eşecul administrativ care duce la blocarea şi distrugerea economiei naţionale, sărăcirea populaţiei. De asemenea, în moţiunea de cenzura PSD acuza guvernul de "lichidarea frauduloasă a averii statului”, care în fapt erau nişte vânzări minoritare de acţiuni la marile firme de stat în baza unui plan prost conceput, dar la redactarea căruia PSD participase. Dar PSD nu a susţinut că este prost conceput, ci că ar fi o lichidare frauduloasă.

Am să analizez 9 din cele 10 măsuri din "Acordul celor 10 priorităţi naţionale”, care au impact în economie, ca să demonstrez că acest document nu este o baza de negociere, din moment ce în mare parte preia măsuri din Programul de Guvernare 2024-2028, la elaborarea şi aplicarea căruia a participat PSD.

• 1.Refacerea sistemului energetic şi valorificarea resurselor

Făcând abstracţie de faptul că sistemul energetic nu trebuie refăcut, ci restructurat şi dezvoltat, PSD propune următoarele 6 măsuri:

"- Audit public al proiectelor energetice, al capacităţilor de producţie, al reţelelor şi al blocajelor administrative;

- Calendar naţional pentru capacităţi noi, modernizarea reţelelor, stocare şi interconectare, cu responsabil nominal pentru fiecare proiect major;

- Program pentru echipamente şi servicii energetice produse în România, legat de cercetare, formare profesională şi furnizori locali;

- Inventar actualizat al resurselor minerale şi al materiilor prime critice, cu separarea existenţei geologice de rezerva exploatabilă şi de acceptabilitatea socială;

- Regim predictibil al redevenţelor şi transparenţă asupra veniturilor, costurilor de mediu şi beneficiilor locale;

- Protecţie ţintită pentru consumatorii vulnerabili şi programe de eficienţă care reduc factura, fără subvenţionarea permanentă a risipei”.

Prima măsură este prost scrisă întrucât auditul public are 3 componente: financiar, de performanţă şi conformitate şi ca atare priveşte numai proiectele energetice finanţate de stat, nu orice activitate din piaţa energiei. Pentru capacităţi de producţie şi reţele se fac evaluări, nu audit public cu excepţia cazului în care au fost finanţate cu bani publici. Cât priveşte blocajele administrative, PSD îl poate întreba pe dl. Bogdan Ivan care a fost ministrul energiei din partea PSD. De ce solicită PSD un "audit public” din moment ce omul partidului a condus Ministerul Energiei?

Cea de a doua măsură cu privire la calendarul naţional pentru capacităţi noi scoate în evidenţă că PSD nu este dispus să lase sectorul privat în producţia de energie electrică. Prin urmare, PSD vede rolul primordial al statului în proiecte noi energetice ca să nu piardă controlul asupra banilor din fonduri europene şi extracţia de rente.

Programul pentru echipamente şi servicii energetice produse în România, legat de cercetare, formare profesională şi furnizori locali sună prost, întrucât, exact ca şi în cazul precedent, PSD implică exclusiv statul în asemenea programe, din moment ce nu face referire la sectorul privat.

În ultimii 3 ani, guvernul din care a făcut parte şi PSD a avut 4 obiective de atins, şi anume: a) dublarea producţiei de energie "verde”; b) stabilitatea reţelei prin stocare; c) eficienţa energetică şi autoconsumul industrial pentru reducerea costurilor de producţie; d) protecţia consumatorilor.

Guvernul a aplicat contractele pentru Diferenţă (HG nr.318/2024) în baza unei scheme de 3 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare, că să garanteze preţul de vânzare a energiei pe 15 ani pentru proiecte care aduc 5.000 MW în sistem national (eolian şi solar) prin licitaţii competitive demarate în 2024 şi 2025. De asemenea, Guvernul a finanţat punerea în funcţiune a unor capacităţi de aprox. 1.200 MW noi în sistem, la care se adaugă 2.400 - 2.500 Mw anul acesta. Pentru companii, s-au deschis apeluri de 310 milioane euro destinat întreprinderilor din România şi separat s-au alocat pentru autorităţi publice 650 de milioane de euro (din Fondul de Modernizare) special pentru că primăriile, şcolile şi spitalele să îşi reducă facturile prin producţie şi stocare proprie. Un program de 250 de milioane de euro a fost dedicat creării de staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice conectate direct la producţie verde locală şi stocare.

Prin PNRR şi Fondul de Modernizare, s-au lansat apeluri competitive masive pentru stocarea energiei în baterii. De asemenea, Transelectrica şi marii distribuitori au semnat zeci de contracte în valoare de sute de milioane de euro pentru construirea de noi linii electrice şi digitalizarea staţiilor.

Din cele 15 miliarde euro s-au încasat 6,7 miliarde euro prin Fondul de Modernizare şi 544 milioane euro din PNRR (Componenţa 6 - Energie şi completate prin capitolul RePowerEU). La nevoile României nu este mult, dar capacitatea de implementare a proiectelor este redusă din cauza Ministerului Energiei şi a firmelor controlate de stat, adică peste tot unde există control politic. De aceea, fără un sector privat de producţie, sectorul energetic nu se poate dezvolta rapid. De asemenea, fără restructurarea marilor firme de stat, sectorul firmelor de producţie în energie nu se poate dezvolta şi extinde rapid. La toate acestea se adaugă şi faptul că în România s-a făcut o gravă eroare când s-au înfiinţat marile firme în funcţie de resursa primară de energie (cărbune, petrol/gaz, apă) în loc să se înfiinţeze societăţi pe mix de producţie. PSD nu abordează problema proprietăţii şi nici mixul de producţie la care am făcut referire mai sus. La fel, PSD nu se atinge de sistemul de taxare din sectorul energetic care este contraproductiv şi descurajează investiţiile. Deşi sectorul energetic a scăpat de taxa de solidaritate, companiile mari din energie şi gaze sunt afectate de impozitul minim pe cifra de afaceri. Redevenţele pentru licenţele de exploatare au fost majorate cu 40%. PSD scrie despre regimul predictibil al redevenţelor, fără să precizeze ce vrea, în condiţiile în care acestea au fost negociate. Nu în ultimul rând, companiile din sectorul gazelor naturale sunt taxate suplimentar pentru veniturile obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă dacă preţurile de vânzare depăşesc anumite praguri. Companiile din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale care deţîn un monopol legal pe transport sau distribuţie plătesc un impozit specific. Iar firmele de stat din sectorul de producţie mai achită şi 90% din dividende statului. Prin urmare, pe lângă impozitul pe profit, companiile din sectorul energetic, în funcţie de profilul lor plătesc tot felul de taxe, care se adaugă în final la preţul pe care noi îl plătim. PSD nu face nici o menţiune în acest sens şi critică guvernul care a luat aceste măsuri împreună cu PSD.

• 2. Securitatea naţională, apărarea şi industria de profil

La acest capitol PSD propune 6 măsuri, după cum urmează:

"- Portofoliu naţional de capabilităţi, corelat cu planificarea NATO şi europeană, cu termene, cost total şi responsabil public;

- Program industrial multianual pentru muniţii, pulberi, mentenanţă, vehicule, comunicaţii, software, cyber şi tehnologii cu dublă utilizare;

- Folosirea SAFE că instrument de împrumut pentru achiziţii comune, cu publicarea valorii,a rambursării, a efectului operaţional şi a participării industriei româneşti pentru fiecare proiect.

- Condiţii de offset industrial şi transfer tehnologic compatibile cu dreptul european şi cu necesarul real al Forţelor Armate;

- Program naţional pentru drone şi sisteme de interceptare: producţie în România a platformelor, componentelor critice şi software-ului de comandă, arhitecturi modulare integrabile cu standardele NATO, protecţie stratificată a bazelor, frontierei şi infrastructurilor critice, contracte multianuale care permit producţia de serie şi adaptarea rapidă. Folosirea forţei rămâne sub control uman şi în cadrul dreptului internaţional;

- Rezilienţă naţională: infrastructuri critice, continuitatea guvernării, rezerve strategice şi un mecanism comun împotriva atacurilor cibernetice, dezinformării şi interferenţei străine, cu control democratic şi protejarea libertăţii de exprimare”.

Toate măsurile enumerate în documentul PSD sunt în curs de aplicare, aşa încât nu înţeleg ce vrea acest partid, din moment ce nu propune ceva nou.

Cât priveşte "rezilienţa naţională asupra infrastructuri critice, PSD nu stăpâneşte subiectul. România are un cadru legal după model european privind infrastructura critică (OUG nr.98/2010 şi Legea nr. 294/2024). Acest model este depăşit, ţinând cont de starea de război din Europa. Prin urmare, ar fi nevoie de o nouă reglementare pentru cele 11 activităţi ce privesc infrastructura critică (energie, transport, sector bancar, infrastructuri ale pieţei financiare, sănătate, apă potabilă, ape uzate, infrastructură digitală, administraţie publică, spaţiu, producţia, prelucrarea şi distribuţia de alimente) pe modelul "securitate şi rezilienţă”, pentru a asigura continuitatea activităţilor (business continuity) în cazul unui sabotaj, atac terorist/război sau dacă se produce orice alt eveniment negativ (calamitate, accidenrt industrial). În plus, trebuie extinsă infrastructura critică astfel încât să includă industria de echipament militar.

• 3. Reindustrializare, capital productiv şi finanţare pentru dezvoltare

La acest capitol, PSD menţionează că "O economie nu se relansează din însumarea unor scheme de ajutor. Statul trebuie să aleagă domeniile în care România are resurse, competenţe şi acces la pieţe: energia, apărarea, procesarea agroalimentară, materialele, tehnologia, industria farmaceutică, infrastructura digitală şi economia circulară pot forma acest nucleu productiv, dar alegerea obligă la continuitate, criterii publice şi evaluarea rezultatelor".

Textul de mai sus pare desprins din documentele PCR, întrucât PSD susţine o formă de dirijism comunist şi de selecţie arbitrară a unor sectoare industriale (energia, apărarea, procesarea agroalimentară, materialele, tehnologia, industria farmaceutică, infrastructura digitală) la care ataşează economia circulară poe care o tratează că ramură industrială, deşi cea din urmă nu este o industrie per se, ci un model economic ce se regăseşte în sfera producţiei şi serviciilor ce tinde să înlocuiască economia liniară. În text mai apare şi termenul "tehnologie”, ceea ce denotă că cei care au scris textul nu au proprietatea asupra cuvintelor, ca să mă exprim elegant.

• 4. Colectare corectă, combaterea fraudei şi disciplină bugetară

La acest capitol, PSD menţionează 5 măsuri:

"Integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale şi patrimoniale într-un sistem unic de analiză de risc.

- Ţinte instituţionale pentru reducerea decalajului de TVA, recuperarea prejudiciilor şi conformarea voluntară;

- Control concentrat pe fraudele mari şi pe reţelele organizate, cu protejarea contribuabililor Conformi;

- Buget multianual cu scenariu de bază, scenariu prudent şi scenariu de şoc;

- Inventarul facilităţilor fiscale, al garanţiilor şi al obligaţiilor contingente, menţinute numai în funcţie de rezultat şi echitate;

- Regula finanţării: cheltuielile permanente folosesc venituri recurente, iar împrumuturile finanţează investiţii cu efect economic sau social verificabil”.

Analiza fiecărei măsuri enumerate mai sus evidenţiază că acestea sunt copiate din politicile incluse în programele guvernelor de coaliţie, astfel:

Integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale şi patrimoniale într-un sistem unic de analiză de risc. În Programul de Guvernare 2024-2028 scrie: implementare integrală a modulelor privind managementul integrat al riscurilor” la ANAF, interconectarea bazelor de date ale administraţiei centrale şi locale şi utilizarea modulelor informatice de depozitare a datelor şi inteligenţă artificială

În Programul de Guvernare 2024-2028 la TVA se stabilesc ţinte specifice, precum reducerea la jumătate a evaziunii fiscale, creşterea cu 50% a încasărilor din arierate şi reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale (conform PNRR). De asemenea, include întărirea rolului ANABI şi al Ministerului Finanţelor pentru accelerarea recuperării prejudiciilor rezultate din infracţiuni.

Programul de Guvernare 2023-2024 se referă la accelerarea colectării arieratelor recuperabile (11,5 miliarde lei) şi reducerea evaziunii fiscale, control concentrat pe fraudele mari şi pe reţelele organizate, cu protejarea contribuabililor conformi. De asemenea, Programul de Guvernare 2024-2028 prevede trecerea la bugetarea multianuală pe programe şi politici publice, precum şi Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu (7 ani).

Aşadar, Programul de Guvernare 2023-2024 cuprinde deja toate măsurile enumerate de PSD.

• 5. Reforma statului şi servicii publice care funcţionează

La acest punct PSD propune următoarele:

"-Audit funcţional al administraţiei centrale, al agenţiilor şi al companiilor de stat, cu identificarea suprapunerilor şi a golurilor de capacitate;

- Portal public unic, cont digital unic şi dosar electronic unic pentru relaţia cetăţeanului şi a firmei cu statul;

- Interoperabilitatea bazelor de date şi eliminarea copiilor, adeverinţelor şi formularelor redundante;

- Evaluarea funcţionarilor şi a managerilor publici prin rezultate, termene şi calitatea serviciului, cu mandate profesionale şi indicatori comparabili în companiile de stat;

- Achiziţii publice complet trasabile, cu publicarea contractelor, a modificărilor şi a beneficiarilor reali;

- Unitate centrală pentru proiecte majore, cu sprijin tehnic pentru administraţiile locale care nu au capacitate de pregătire”.

a. Audit funcţional al administraţiei centrale, al agenţiilor şi al companiilor de stat

Unde se regăseşte: În Programul de Guvernare 2024-2028, pilonul de reformă administrativă stabileşte direct derularea unui „audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat”. Fac abstracţie că măsura din programul de guvernare este prost scrisă, întrucât nu există instituţii regionale (eventual se pot înfiinţa autorităţi publice), iar companiile de stat nu fac parte din administraţia publică, fiind entităţi de drept privat supuse normelor din Codul civil, OUG nr.109/2011 şi Legii nr.31/1990. PSD a copiat textul, fără nici un filtru, ceea ce arată cam ce nivel de educaţie există în acest partid, la fel ca şi în rândul celor care au scris Programul de Guvernare 2024-2028, indiferent de apartenenţa lor politică.

b. Portal public unic, cont digital unic şi dosar electronic unic

În Programul de Guvernare 2024-2028, măsura apare sub forma „operaţionalizării Punctului Digital Unic” şi realizării portofelului digital al cetăţeanului (e-wallet), alături de integrarea identităţii digitale prin nodul eIDAS / RoeID. De asemenea, continuă investiţiile C7 din PNRR privind Cloud-ul Guvernamental şi extinderea Spaţiului Privat Virtual (SPV) iniţiate în programul 2023-2024

c. Interoperabilitatea bazelor de date şi eliminarea documentelor redundante

În Programul de Guvernare 2024-2028, măsura este stipulată prin regula clară că „instituţiile statului nu vor mai solicita cetăţenilor niciun document emis de alte instituţii publice”, , sprijinită de operaţionalizarea Platformei Naţionale de Interoperabilitate (PNI). În Programul 2023-2024, acest principiu era prevăzut prin interoperabilitatea bazelor de date din sistemul MySMIS şi prin cadrul legislativ de debirocratizare. Fac abstracţie de faptul că termenul de „instituţie” care apare în multe acte normative asimilat cu expresia „autorităţi publice” nu se confundă cu o entitate de drept public (autoritate publică gen minister, agenţie, consiliu judeţean, primărie) întrucât desemnează un ansamblu de norme juridice şi consuetudinale. Dar, cum analfabetismul funcţional este în floare în rândul întregii clase politice, nu mă surprinde că măsura mai sus menţionată a fost copiată de PSD.

d. Evaluarea funcţionarilor şi a managerilor publici prin rezultate şi indicatori comparabili

În Programul de Guvernare 2024-2028, măsura se regăseşte în obiectivul privind „noul statut al funcţionarului public cu salarizare pe criterii de performanţă şi meritocraţie”.

e. Achiziţii publice complet trasabile şi publicarea beneficiarilor reali

În Programul de Guvernare 2024-2028, măsura este inclusă la capitolul de eficientizare şi profesionalizare a achiziţiilor publice.

f. Unitate centrală pentru proiecte majore şi sprijin tehnic pentru autorităţile locale

Pregătirea proiectelor majore este asociată structurilor create prin OUG nr. 8/2026 (Comitetul Interministerial CI3P şi Facilitatea Naţională pentru pregătirea proiectelor). Măsura continuă obiectivele din Programul de Guvernare 2024-2028 privind suportul tehnic oferit UAT-urilor şi măsură din Programul 2023-2024 privind „înfiinţarea unui institut de asistenţă tehnică şi proiectare după model european.

• 6. Muncă, venituri, coeziune socială şi demografie

La acest capitol apar mici surprize. La măsura 1 nu se mai copiază din programele de guvernare precedente. Se propune un „mecanism transparent de corelare a salariului minim cu productivitatea, salariul median şi costul vieţii”. M-a surprins faptul că PSD propune corelarea salariului minim cu productivitatea.

Măsura „Cont personal de competenţe şi programe de recalificare legate de investiţii şi locuri de muncă reale” se regăseşte în Programul de Guvernare 2024-2028 (extindere a pachetului „România Profesională”, programul „FORM-INVEST” şi se conectează cu programele FORMACTIV (31 mil. euro din fonduri UE/buget) şi schemele de recalificare pentru tranziţie justă şi investiţii regionale, preluând conceptul european al Contului Individual de Învăţare (Individual Learning Account).

Măsura „Pachet pentru familie: creşe, grădiniţe, locuire accesibilă, flexibilitate la muncă şi sprijin pentru îngrijire se regăseşte în Programul de Guvernare 2024-2028 la creşe şi grădiniţe, locuire accesibilă, flexibilitate şi sprijin.

• 7. Educaţie, sănătate, competenţe şi cercetare

La acest capitol, PSD propune că angajament următoarele măsuri:

"-Program naţional pentru alfabetizare funcţională, reducerea abandonului şi sprijinirea şcolilor din comunităţi vulnerabile;

- Învăţământ profesional dual şi formare continuă conectate la investiţiile regionale;

- Finanţare stabilă pentru cercetare, competiţii transparente şi transfer tehnologic către economie;

- Reţea de prevenţie, medicină de familie şi ambulatoriu, cu traseu digital al pacientului şi standarde de timp;

- Management profesionist al spitalelor şi raportare prin rezultate medicale, nu numai prin volum de activitate;.

- Proiecte publice majore cu componente obligatorii de cercetare, inovare şi formare

(Măsurile privind alfabetizarea funcţională, învăţământul dual, finanţarea cercetării, prevenţia/medicina comunitară şi managementul spitalelor)"Măsurile de mai sus sunt preluate din Programul de Guvernare 2023-2024: Capitolul 6: Educaţie, Capitolul 9: Sănătate şi Capitolul 14: Cercetare şi Digitalizare.

• 8. Agricultură, alimente româneşti, irigaţii şi dezvoltare rurală

La acest capitol, PSD enumeră următoarele”:

„Program pentru irigaţii eficiente, retenţia apei, refacerea solului şi adaptare climatică.

- Inventar public al capacităţilor de depozitare şi procesare finanţate din bani publici în ultimii zece ani, cu stadiul fiecărui proiect şi motivele nefinalizării. Finanţare nouă numai pentru investiţii cu contract de piaţă şi cofinanţare privată, nu prin repetarea unei promisiuni prezente în fiecare program de guvernare;

- Sprijin pentru cooperative şi asocieri voluntare, condiţionat de guvernanţă, acces la piaţă şi rezultate;

- Achiziţii publice pentru şcoli şi spitale cu criterii de calitate, proximitate şi sustenabilitate compatibile cu dreptul european;

- Trasabilitate alimentară şi control coordonat împotriva fraudei şi a concurenţei neloiale;

- Pachet rural pentru sănătate, educaţie, internet, transport şi servicii administrative”.

Măsurile de mai sus se afla incluse în Programul de Guvernare 2024-2028 la capitolul 8: Agricultura, precum şi în programul specific publicat de MADR.

• 9. Infrastructură şi investiţii strategice

PSD menţionează:

„- Audit public al investiţiilor publice în derulare: proiecte finalizate, abandonate, sume pierdute, proiecte blocate şi cauze administrative, cu lecţii asumate public;

- Pregătirea Planului de Parteneriat Naţional şi Regional prin dezbatere publică, transparenţă şi consultare naţională asupra programelor şi reformelor, nu printr-un document redactat în cerc închis;

- Poziţie naţională unitară în negocierea Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, apărată consecvent de toţi semnatarii, indiferent de schimbările de guvern;

- Listă scurtă de proiecte strategice, cu finanţare, calendar, responsabil şi execuţie fizică raportată lunar;

- Unitate de intervenţie rapidă pentru avize, achiziţii, exproprieri şi blocaje contractuale.

- Integrarea fondurilor europene, a bugetului, a împrumuturilor şi a capitalului privat într-o singură matrice de finanţare, cu protejarea infrastructurilor critice şi standarde de dublă utilizare acolo unde este justificat”.

a. Audit public al investiţiilor publice în derulare (proiecte blocate, abandonate, sume pierdute)

Programul de Guvernare 2024-2028: La capitolele Ministerul Finanţelor şi MIPE, măsura era prevăzută sub forma auditurilor de eficienţă instituţională, evaluărilor periodice realizate de Consiliul Fiscal asupra cheltuielilor publice şi reevaluării proiectelor nefuncţionale sau etapizate.

b. Poziţie naţională unitară în negocierea Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2028-2034

Programul de Guvernare 2024-2028: la MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene) unde erau stabilite „liniile roşii” de negociere ale României pentru CFM 2028-2034: menţinerea principiului managementului partajat (că 70% din programele UE să fie gestionate descentralizat) şi asigurarea alocărilor specifice de coeziune pentru infrastructura de bază.

c. Listă scurtă de proiecte strategice cu raportare lunară şi responsabil nominal

Programul de Guvernare 2024-2028: La capitolul MIPE /SGG, se prevede crearea unui „portofoliu de proiecte strategice pentru România” şi monitorizarea prin sisteme informatice unice.

Să închid. La se serveşte sinteza unor măsuri preluate/copiate din programul de guvernare 2024- 2028? Am arătat cu exemple că marile domenii din „Acordul celor Zece Priorităţi Naţionale” reprezintă o continuare directă a obiectivelor deja asumate în Programul de Guvernare 2024-2028 şi în programele anterioare din 2021-2024). Măsuri precum reindustrializarea, independenţa energetică, reducerea decalajului de TVA, reforma administraţiei, aderarea la OCDE sau adoptarea salariului minim european se regăseau deja în documentul de guvernare al Coaliţiei pe care PSD a desfiinţat-o.

„Acordul celor Zece Priorităţi Naţionale” nu poate pune condiţii formării noului guvern Mureşan, întrucât este ridicol să copiezi un program de guvernare şi să pretinzi aplicarea lui după ce l-ai contestat. Acum eu nu ştiu în ce măsură PNL - UDMR - USR au studiat fiţuica asta de document. Poate că l-au studiat.

„Acordul celor Zece Priorităţi Naţionale” creează un pretext politic pentru a refuza suportul politic la formarea unui guvern din care PSD nu face parte, deşi în locul dl. Mureşan eu aş accepta cele 10 priorităţi întrucât exprimă ceea ce Coaliţia PNL-PSD-UDMR-USR a aprobat în programul său de guvernare 2024 - 2028.

Deşi PSD a colaborat cu AUR pentru a dărâma Guvernul Bolojan prin moţiunea de cenzură, lansarea unilaterală a unui plan, chiar dacă este prost conceput, serveşte public la delimitarea PSD de AUR, deşi observ că acest lucru nu s-a produs.

Să auzim de bine !