Acordul comercial Elveţia-SUA stârneşte controverse

Acordul comercial anunţat vineri între Elveţia şi Statele Unite a împărţit scena politică şi economică elveţiană, după ce Washingtonul a redus taxele vamale pentru exporturile elveţiene de la 39% la 15%, iar companiile elveţiene au promis investiţii de 200 de miliarde de dolari în SUA, inclusiv mutarea unei părţi a producţiei peste ocean, relatează CNBC.

Pentru a obţine înţelegerea, Elveţia a desfăşurat o veritabilă ofensivă de imagine la Washington, trimiţând în noiembrie un grup de directori de top, inclusiv de la Rolex şi Richemont, cu daruri personale pentru preşedintele Donald Trump, printre care un ceas Rolex din aur şi un lingou gravat special.

Rezultatul a fost salutat de mediul de afaceri ca un ”restart” necesar, însă criticii consideră înţelegerea o capitulare în faţa Casei Albe.

Partidul Verzilor a calificat acordul drept ”tratat de capitulare”, acuzând guvernul că ”se pleacă în faţa lui Donald Trump” şi avertizând că fermierii şi consumatorii elveţieni ar putea suporta costurile. Formaţiunea a criticat inclusiv „metodele discutabile” şi ”darurile din aur” folosite în lobby.

Ministrul Economiei, Guy Parmelin, a respins acuzaţiile: ”Nu ne-am vândut sufletul diavolului,” a declarat el pentru Tagesanzeiger, spunând că este ”mulţumit” de rezultat şi că acordul poate fi perfecţionat.

Parmelin a apărat şi folosirea liderilor din business pentru a câştiga bunăvoinţa Washingtonului: ”Unii sunt prieteni cu Trump pentru că joacă golf cu el. Eu nu joc golf, poate că ăsta e handicapul meu, dar asta e viaţa.”

Industria, afectată de tarifele recente impuse de SUA, a primit cu uşurare înţelegerea. Reprezentanţii Swissmem au spus că exporturile către SUA au scăzut între 15% şi 40% în ultimele luni, iar reducerea tarifelor la 15% oferă „un punct de relansare” pentru industrie.

Totuşi, acordul este doar un cadru, neobligatoriu, iar detaliile, inclusiv posibila acceptare a cărnii tratate hormonal sau a altor produse controversate, vor fi negociate ulterior şi vor necesita votul parlamentului, sau chiar un referendum.

Deşi Casa Albă a salutat investiţiile de 200 de miliarde de dolari, economiştii avertizează că impactul net pentru Elveţia ar putea fi negativ.

UBS estimează o creştere economică modestă, de aproximativ 1% în 2026, sub media ultimilor 15 ani, chiar dacă acordul intră în vigoare.

Relocarea planificată a unor linii de producţie farmaceutică în SUA, sector care reprezintă jumătate din exporturile elveţiene către America şi care oricum nu fusese afectat de tariful de 39%, ar putea afecta economia pe termen mediu.

Economia elveţiană s-a contractat cu 0,5% în trimestrul al treilea din 2025, potrivit datelor publicate luni, declin cauzat în special de scăderea puternică în sectorul chimic şi farmaceutic.